Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Persuasiunea – examenul cel mai dificil al comunicării
doi ani. Diferenţa consta în următoarele: prima emisiune prezenta doar argumentele
în favoarea unui asemenea punct de vedere (argumente „pro“) din perspectiva
atuurilor armatei japoneze: mărimea şi dotarea, hotărârea şi motivaţia japonezilor
de a lupta, distanţa; cea de-a doua emisiune conţinea, în mare, aceeaşi informaţie
(argumente „pro“), numai că era urmată de un material suplimentar, care scotea în
evidenţă atât atuurile armatei americane, cât şi punctele slabe ale japonezilor
(argumente „contra“). Deci ambele emisiuni au pus accent asupra faptului că războiul
din Pacific va fi greu şi lung, diferenţa era că programul al doilea menţiona şi
argumentele contra (C. Hovland et al., „The Effect of Presenting One Side versus
Both Sides in Changing Opinions on a Controversial Subject“, în W. Schramm,
The Process and Effects of Mass Communication, pp. 261-275).
Prin urmare, programul îşi propunea să-i convingă pe soldaţi că războiul va
dura cel puţin doi ani. Ce efect a avut derularea sa? În acest context, prin efect se
înţelegea influenţarea soldaţilor în a estima durata războiului cât mai aproape de
estimarea oficială. Rezultatele celor două tipuri de emisiuni au fost diferite, în
funcţie de poziţia iniţială a ascultătorului.
Emisiunea cu argumente pro a avut impact asupra a 52% dintre cei care estimau,
de la bun început, că războiul va fi lung. S-a depistat un impact „în oglindă“
la cei care estimau că războiul va fi scurt: 48% dintre aceştia au fost convinşi de
emisiunea cu ambele tipuri de argumente şi mai puţini de prima emisiune.
Deci emisiunea cu argumentele „pro“ a avut efect asupra persoanelor care
aveau o estimare similară cu cea prezentată în emisiune. Emisiunea cu argumentele
„pro şi contra“ a avut efect asupra persoanelor care aveau o estimare diferită de cea
susţinută de comunicator.
Nivelul de instruire a reprezentat un alt factor de diferenţiere a impactului celor
două emisiuni. Emisiunea cu argumente „pro“ a avut un impact mai mare asupra
celor care nu absolviseră liceul. Aceleaşi persoane nu au fost atât de deschise la
emisiunea cu argumente „pro şi contra“. Mai mult, în rândul celor mai puţin instruiţi,
acest tip de program poate produce confuzie.
Situaţia a fost, practic, răsturnată în cazul celor cu nivel de instruire ridicat. În
cadrul acestora, programul cu argumente „pro şi contra“ a avut impactul cel mai
mare (50% au ajuns să împărtăşească estimarea oficială), în timp ce programul
celălalt a prins foarte puţin.
Chiar dacă la baza proiectului de convingere a soldaţilor americani au stat
premisele teoriei „glonţului magic“ şi încrederea în efectele atotputernice ale mass
media, rezultatele ca atare au contrazis aceste premise şi vor constitui o bază pentru
noi elaborări, mai nuanţate. Fie că sunt menţionate expres sau nu, asemenea descoperiri,
precum rolul predispoziţiilor latente în orientarea opiniei, existenţa unei
ierarhii a efectelor, importanţa organizării mesajului şi a sursei, vor sta la baza construcţiilor
viitoare din zona comunicării şi se vor înscrie ca achiziţii permanente ale
cunoaşterii în acest domeniu.
137