Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Comunicarea <strong>de</strong> masă, opinie publică şi propagandă<br />
respective, atunci în opera lui Ellul găsim elemente şi motive <strong>de</strong> reflecţie <strong>de</strong>mne <strong>de</strong><br />
toată atenţia.<br />
5.7. Grupul şi opinia prepon<strong>de</strong>rentă<br />
Pentru Jacques Ellul, existenţa unei opinii publice este legată <strong>de</strong> apariţia societăţii<br />
<strong>de</strong> masă (J. Ellul, Propaganda, p. 99). Spre a înţelege mai bine această aserţiune,<br />
să notăm că, în viziunea autorului francez, <strong>de</strong>spre opinie putem vorbi în două<br />
planuri diferite: cel al realităţii primare (grupurile sociale) şi cel al realităţilor secundare<br />
(societatea în ansamblul său). În grupurile primare trăiesc oameni ce se<br />
cunosc nemijlocit, au o experienţă <strong>de</strong> viaţă în bună parte comună, se confruntă cu<br />
probleme similare. Într-un grup un<strong>de</strong> domină relaţiile dintre persoanele care îl alcătuiesc,<br />
opinia se formează prin intermediul contactelor nemijlocite. Ia naştere în<br />
felul acesta opinia prepon<strong>de</strong>rentă care se impune instinctiv întregului grup.<br />
Aceste grupuri au viaţa lor cu particularităţi precise:<br />
<strong>–</strong> au o experienţă comună;<br />
<strong>–</strong> sunt conduse <strong>de</strong> un li<strong>de</strong>r; rolul personalităţilor puternice este consi<strong>de</strong>rabil şi<br />
nu <strong>de</strong> puţine ori opinia grupului se formează în jurul autorităţii acceptate;<br />
<strong>–</strong> îşi reordonează continuu opinia în funcţie <strong>de</strong> situaţiile concrete care angajează<br />
experienţa şi interesele comune ale grupului;<br />
<strong>–</strong> viaţa internă a grupului are un caracter <strong>de</strong>mocratic, în sensul că poziţia sa ia<br />
naştere prin dialog, dar, o dată acceptată o poziţie, ea <strong>de</strong>vine obligatorie; în acelaşi<br />
timp, grupul nu are o viaţă internă liberală, întrucât minoritatea este văzută ca un<br />
element străin care afectează unitatea percepută ca naturală; <strong>de</strong> aceea, spune Ellul,<br />
grupurile sunt <strong>de</strong>mocratice, dar nu sunt liberale;<br />
<strong>–</strong> opinia pe care o <strong>de</strong>gajă grupul exprimă, evi<strong>de</strong>nt, opţiunile şi interesele sale. Conducătorii<br />
cunosc opinia grupului şi o apără pentru că au contribuit la formarea sa.<br />
În cazul în care interesele grupului sunt neglijate, sancţiunile sunt „energice“, <strong>de</strong>oarece<br />
se poate „distruge unitatea“.<br />
5.8. Opinia publică se hrăneşte cu informaţii şi simboluri<br />
Opinia publică propriu-zisă nu poate apărea, potrivit lui Ellul, <strong>de</strong>cât în grupurile<br />
secundare, în societăţile globale, un<strong>de</strong> indivizii nu se cunosc direct, nu au o experienţă<br />
comună privitoare la problemele asupra cărora trebuie să se pronunţe, iar relaţiile<br />
dintre ei nu sunt nemijlocite, ci globale.<br />
Există trei caracteristici principale ale formării opiniei în aceste societăţi:<br />
<strong>–</strong> Prezenţa unor puternice mijloace instituţionale <strong>de</strong> informare, care suplinesc<br />
nevoia <strong>de</strong> informare cât mai bună şi cât mai fi<strong>de</strong>lă a oamenilor; persoanele particulare<br />
nu pot cunoaşte direct situaţiile asupra cărora trebuie să se pronunţe, ci numai<br />
105