Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Persuasiunea – examenul cel mai dificil al comunicării
După ce programul de „educare“ a fost pus în practică, întrebarea care s-a ridicat
era: au fost atinse obiectivele? Potrivit simţului comun, era inevitabil ca filmele,
credibile ca informaţie şi bine realizate din punct de vedere regizoral, să ridice
moralul militarilor. Cu toate acestea, superiorii din armata americană şi-au dat
seama că presupunerile simţului comun trebuie verificate prin metode ştiinţifice, că
eficienţa seriei Why We Fight trebuie evaluată în mod riguros. A fost activată
echipa de psihologi şi de sociologi care deja lucra pentru armata americană, echipă
coordonată de Carl I. Hovland. Rezultatele cercetărilor au fost publicate în cartea
Experiments on Mass Communication, publicată în 1949 (autori: Carl Hovland,
Arthur A. Lumsdaine şi Fred D. Sheffield).
7.4. Efectele limitate ale filmului
Hovland şi colaboratorii au proiectat mai multe experimente care să evalueze
impactul filmelor asupra soldaţilor. Contextul pentru cercetări experimentale a fost
deosebit de favorabil, unul care cu greu poate fi refăcut în condiţii obişnuite: cercetătorii
au putut să aleagă unde, când şi câte persoane să vizioneze un anume film; se
aflau în posesia unor informaţii consistente despre fiecare subiect în parte, extrase
din actele recruţilor la care au avut acces complet; populaţia studiată nu varia foarte
mult în ceea ce priveşte vârsta, rasa, domiciliul; costurile cercetării nu au constituit
o problemă. Fr. Balle vorbeşte chiar de un experiment in vitro, sugerând că experimentul
a beneficiat de condiţii care se apropiau de cele ideale pentru o cercetare
socială. Bineînţeles că au fost întâmpinate şi dificultăţi, legate de contextul
războiului (spre exemplu, unul dintre colaboratorii lui Hovland povesteşte cum a
ajuns la o unitate militară de unde trebuia să adune date; acolo află că soldaţii de la
unitatea respectivă tocmai fuseseră trimişi pe front).
Filmul folosit ca material experimental se intitula The Battle of Britain. Pelicula
conţinea material informativ consistent şi îşi propunea mai ales să sădească în
sufletele soldaţilor încrederea în integritatea şi capacitatea de luptă ale forţelor
aliate. Obiectivul cercetării era de a evalua cantitatea de informaţie asimilată de
soldaţi şi modul în care aceasta le schimbă opinia faţă de misiunea de a lupta. Prin
diverse modalităţi, influenţa altor surse de informare a fost micşorată, astfel încât
să fie cert că eventuala schimbare/orientare a opiniei se datorează filmelor.
Cercetarea, făcută pe aproximativ 4.200 de soldaţi (un grup experimental şi unul
de control), urmărea să afle:
a) dacă filmul a reuşit să îmbunătăţească nivelul de cunoştinţe despre evenimentele
legate de război;
b) în ce măsură conţinutul filmului a schimbat opiniile şi interpretările soldaţilor
cu privire la temele majore prezentate;
c) cât de mult a îmbunătăţit filmul atitudinea soldaţilor faţă de forţele aliate, mai
ales faţă de britanici;
131