Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

246
Mass media şi societatea
Pe de altă parte, mass media influenţează percepţia individului cu privire la ceea
ce poate fi spus sau făcut fără ca individul să se expună pericolului izolării. Mass
media îndeplinesc o funcţie de articulare, în urma căreia cei ale căror puncte de
vedere nu sunt reprezentate sunt, de fapt, muţi. Atunci când îndeplinesc funcţia de
articulare, mass media formează impresiile cu privire la opiniile dominante, cu
privire la opiniile care câştigă teren şi cu privire la opiniile care pot fi exprimate în
public. În viziunea oferită de teoria spiralei tăcerii, mass media sunt concepute ca
un fel de martori ai distribuirii opiniilor legitime, indicatori care arată cine este
îndreptăţit să vorbească în public (deci cine împărtăşeşte opinii legitime) şi cine
trebuie să păstreze tăcerea (opinii nelegitime).
Media nu numai ca au puterea de a defini ceea ce este important, aşa cum
susţinea teoria agenda-setting, ele au puterea de a defini ceea ce este important şi
legitim. Efectele mass media asupra individului nu sunt directe, imediate, nu este
vorba despre o simplă convertire, activare sau consolidare. Media au puterea de a
construi „mediul de ficţiuni“, de a atrage atenţia pe anumite probleme şi de a hotărî
ce poate fi spus sau făcut în spaţiul public, din cauză că sunt „cumulative, omniprezente
şi consonante“ (W. Severin, Communication Theories: Origins, Methods and
Uses in the Mass Media, p. 252). De cele mai multe ori, mass media exercită un
impact asupra oamenilor de care aceştia, adeseori, nu-şi dau seama, iar efectele
sunt, prin definiţie, cumulative şi pot fi detectate doar pe termen lung.
În ce sens influenţa media nu este conştientizată? După ce dau atenţie unui
mesaj media, oamenii trec la un proces firesc de filtrare, prelucrare, interpretare, în
urma căruia mesajul iniţial poate să sufere o modificare radicală. Dar media nu pun
la dispoziţie doar mesajul, ci şi grila de interpretare a acestuia. Trăind într-o lume
în care „media sunt cumulative, consonante şi omniprezente“, oamenii nu mai sunt
conştienţi că amestecă propria percepţie cu percepţia oferită de către media. Ei
ajung să adopte, de cele mai multe ori inconştient, punctul de vedere oferit de către
media, interpretează şi acţionează în virtutea acestui punct de vedere (E. Noelle-Neumann,
op. cit., p. 169).
12.12. Climatul dual al opiniei
Autoarea studiază contribuţia mass media la procesul de formare a spiralei
tăcerii o dată cu alegerile federale din 1976. În martie, 20% dintre cei intervievaţi
se aşteptau la o victorie a creştin-democraţilor, pentru ca, în iulie, numai 7% să se
aştepte la o astfel de victorie. Prin urmare, se înregistraseră schimbări în climatul
opiniei. Prima reacţie a fost de a explica acest lucru prin vechea schemă, anume că
suporterii creştin-democraţi nu s-au arătat foarte entuziaşti să-şi exprime sentimentele
în public. Cu toate acestea, rezultatele altor sondaje de opinie nu confirmau
această explicaţie; mai mult, comparativ cu luna mai, suporterii social-democraţi se
dovediseră chiar mai leneşi din acest punct de vedere. Deci schimbările în climatul