Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

250
Mass media şi societatea
înconjurător, pentru a explica tendinţa jurnaliştilor de a evita conexiunea între problemele
de mediu şi creşterea populaţiei. Cercetarea efectuată a contrazis posibile
explicaţii: ignoranţă, presiune din partea industriei de publicitate sau din partea
altor grupuri de interese; în schimb, au fost înregistrate reacţii de genul: „cei mai
mulţi dintre noi, reporterii, aşteaptă până când altcineva pune problema“. În această
problemă clar delimitată, spirala tăcerii acţionează împreună cu imperativele stilului
jurnalistic: concizie, cauze vizibile, personale, formă narativă, probleme punctuale
(T. Michael Maher, „How and Why Journalists Avoid the Population-Environment
Connection“).
„Spirala tăcerii“ a stârnit şi reacţia adversă. Criticile cele mai consistente aduse
teoriei spiralei tăcerii se referă la faptul că spaţiul comunicării nu poate fi
confundat cu spaţiul politic, că în spaţiul public există unele grupuri de opinie chiar
dacă nu sunt reprezentate de comunicatori. Teama de izolare este, într-adevăr, un
motiv puternic, dar este vorba despre teama de izolare din partea unor grupuri bine
delimitate, iar nu din partea „publicului“ în general. Apoi, multe persoane nu au o
opinie formată pentru un număr semnificativ de probleme şi, în acest caz, tăcerea
nu poate fi interpretată ca o formă de evitare a izolării, ci mai mult o consecinţă a
lipsei de opinie. În ultimul rând, este posibil ca mass media să ofere imagini
diferite, uneori chiar contradictorii despre ceea ce reprezintă la un moment dat
opinia majoritară şi opinia minoritară (I. Drăgan, Paradigme ale comunicării de
masă, p. 289).