Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Mass media nu ne învaţă cum să gândim, ci la ce să ne gândim
1. Presa scoate în evidenţă un anumit subiect/temă (în cele mai multe cazuri,
aceasta este o problemă de alegere; puţine sunt subiectele atât de semnificative
încât omiterea lor să fie imposibilă).
2. Diferite probleme necesită tratament diferit din partea media, atât în ceea ce
priveşte cantitatea, frecvenţa de apariţie, cât şi stilul ştirilor: Watergate era o problemă
fără proeminenţă deosebită, de aceea a fost nevoie de insistenţă din partea
media pentru a o aduce în atenţia publicului.
3. Evenimentele sunt încadrate într-o schemă familiară, astfel încât să poată fi
înţelese, recunoscute, interpretate (este o confirmare a ceea ce spusese Lasswell cu
privire la funcţia mass media de interpretare a evenimentelor); iniţial, Watergate
fusese încadrată în schema unui efort partizan derulat în timpul unei campanii electorale;
prin urmare, provocarea cea mai mare a fost de a schimba această încadrare,
de la o încercare partizană de a distruge un adversar la un simptom al corupţiei
generalizate la nivelul întregului sistem politic.
4. Presa impune un limbaj, un vocabular, în concordanţă cu schimbarea de încadrare
operată; la început, evenimentul Watergate era denumit invariabil „incident“,
denumire care îl arunca în colţul derizoriului, al accidentalului, după care a fost
numit numai „scandal“, „tragedie“. Audienţa naţională a fost câştigată prin plasarea
evenimentului într-un context care să intereseze în mod profund publicul american.
Atâta vreme cât Watergate era încadrată în contextul alegerilor prezidenţiale din
1972, a fost interpretată ca o mişcare partizană, dar, în momentul în care media au
reuşit să-l plaseze în contextul corupţiei generalizate a administraţiei, câştigarea
audienţei naţionale a fost garantată.
5. Media leagă evenimentele pe care le-au adus în centrul atenţiei de simboluri/imagini
secundare, care pot fi recunoscute imediat şi au o rezonanţă deosebită:
oamenii au nevoie de o bază pentru a se situa de o parte sau de alta într-o problemă
controversată; Watergate a fost legat de „nevoia de a scoate faptele la lumină“, de
„încrederea în guvern“.
6. Procesul de construire/impunere a agendei se accelerează atunci când despre
respectivul subiect încep să vorbească personalităţi care prezintă credibilitate în
ochii publicului; când Watergate a căpătat proporţii în mass media americane, au
fost înregistrate luări de poziţii din partea unor înalţi oficiali ai Partidului Republican
(în D. Graber, Mass Media and American Politics, p. 269).
211