Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
214<br />
Mass media şi societatea<br />
prezentarea unor mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> comportament (media semnalizează care atitudini şi<br />
comportamente sunt acceptabile într-o anumită societate la un moment dat), din<br />
care audienţele învaţă cum să se comporte în situaţii <strong>de</strong> viaţă obişnuite, cum să<br />
rezolve crizele personale, cum să evalueze instituţiile, profesiile: media arată ce<br />
este important şi ce nu, ce este consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> la sine înţeles <strong>de</strong> către grupurile dominante,<br />
ce intră în categoria standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> dreptate şi moralitate la un moment dat,<br />
evi<strong>de</strong>nţiază ce legături se pot stabili între evenimente, prezintă un set <strong>de</strong> valori pe<br />
care tipurile <strong>de</strong> public le consi<strong>de</strong>ră în întregime sau parţial reprezentative; mass<br />
media <strong>de</strong>vin agenţi ai controlului social, factori <strong>de</strong> integrare, omogenizare, media<br />
forţează responsabilii politici să se conformeze propriei temporalităţi, ajungându-se<br />
la hotărâri luate în direct, hotărâri luate sub presiunea media (L. W. Jeffres, Media<br />
Processes and Effects, pp. 247-271).<br />
În continuare, ne vom referi la câteva studii şi cercetări ale fenomenului TV,<br />
care au lansat un câmp <strong>de</strong> cercetare nou, au prilejuit înţelegerea diferită a impactului<br />
televiziunii asupra societăţii contemporane, a modului în care televiziunea<br />
mo<strong>de</strong>lează opinia publică.<br />
11.2. Mass media şi violenţa<br />
Societatea americană a anilor ’60 este zguduită la toate nivelurile <strong>de</strong> mişcări turbulente.<br />
În afara graniţelor, Statele Unite erau implicate în războiul din Vietnam.<br />
Potrivit datelor FBI, între 1958 şi 1968 nivelul <strong>de</strong> infracţionalitate în Statele Unite<br />
cunoaşte o creştere <strong>de</strong> 100% (datele ca atare trebuie luate cu o anumită rezervă, dar<br />
ele atrag atenţia asupra instaurării unui climat general <strong>de</strong> violenţă).<br />
Perioada este marcată <strong>de</strong> asasinate celebre: în 1963 este omorât preşedintele<br />
Kennedy, în 1965, li<strong>de</strong>rul naţionalist <strong>de</strong> culoare Malcolm X, în 1968, Martin<br />
Luther King Jr. şi Robert Kennedy. Între 1964 şi 1968, mişcări <strong>de</strong> stradă şi confruntări<br />
sângeroase cu autorităţile se înregistrează în New York, Los Angeles,<br />
Chicago, Atlanta, Detroit.<br />
Spre sfârşitul <strong>de</strong>ceniului sunt luate măsuri legislative care urmăresc întărirea<br />
controlului fe<strong>de</strong>ral în domeniul infracţionalităţii şi al violenţei. În 1968, preşedintele<br />
Lyndon Johnson creează o comisie specială, Comisia Naţională pentru Prevenirea<br />
şi Cercetarea Cauzelor Violenţei, menită să îl ghi<strong>de</strong>ze în privinţa măsurilor<br />
ce se cereau luate în această privinţă.<br />
Comisia a investigat riguros cauzele nivelului ridicat al acestui fenomen în societatea<br />
americană. Studiile publicate pe marginea cercetării (<strong>de</strong> fapt, o serie <strong>de</strong> rapoarte),<br />
intitulat Violence and the Media, s-a concentrat pe relaţia dintre violenţa<br />
generalizată şi mass media americane, în special televiziunea. Cercetarea a avut în<br />
ve<strong>de</strong>re două probleme importante. În primul rând, modul cum este portretizată<br />
violenţa în mass media şi modul în care aceste portretizări pot influenţa publicul<br />
american.