Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Nimic nu e mai real <strong>de</strong>cât opinia publică 33<br />
Prin simplificare, numai o parte a stimulului este receptată, în timp ce restul este<br />
ignorat. Se ajunge la un astfel <strong>de</strong> răspuns parţial fie din cauză că individul nu este<br />
capabil să ofere un răspuns complet, fie din cauză că o anumită predispoziţie<br />
împiedică receptarea completă. Atât absenţa răspunsului complet, cât şi prezenţa<br />
predispoziţiei care inhibă receptarea se pot datora influenţelor culturale, iar individul<br />
<strong>de</strong>vine un moştenitor al simplificărilor operate <strong>de</strong> cei dinaintea lui. Simplificarea<br />
este, însă, mai mult <strong>de</strong>cât percepţia selectivă. Răspunsul poate să fie o<br />
reflectare exactă a stimulului, dar se înregistrează schimbări pe măsură ce trece<br />
timpul. Conţinutul stimulului este simplificat, iar aspectele <strong>de</strong> care îşi aduce aminte<br />
individul sunt condiţionate <strong>de</strong> obiceiurile pe care le are <strong>de</strong>ja, <strong>de</strong> interesul care îl<br />
animă la un moment dat. Psihologul F. C. Barlett oferă exemplul unui şef <strong>de</strong> trib<br />
din Africa aflat în vizită la Londra. Singurul lucru <strong>de</strong> care şi-a adus aminte a fost<br />
mişcarea prin care poliţistul direcţiona circulaţia în intersecţii, pentru că acest gest<br />
îi aducea aminte <strong>de</strong> modalitatea <strong>de</strong> salut a tribului său, <strong>de</strong>ci era în consonanţă cu<br />
sistemul său <strong>de</strong> obiceiuri.<br />
Pornind <strong>de</strong> la aceste mecanisme psihologice, L. Doob formulează următoarele<br />
principii ale opiniei publice:<br />
1. Opinia publică este latentă până în momentul în care apare o problemă pentru<br />
grup; problema apare pe un fond <strong>de</strong> conflict, frustrare, anxietate.<br />
2. Opinia publică manifestă reprezintă, prin urmare, o încercare <strong>de</strong> atenuare a<br />
conflictelor, a anxietăţii şi frustrărilor.<br />
3. Opinia publică pretin<strong>de</strong> conformism:<br />
a) dacă oamenii atribuie propriile atitudini şi cunoştinţe altor oameni, atunci se<br />
ajunge la conformism prin proiecţie;<br />
b) dacă oamenii îşi imaginează că atitudinile şi cunoştinţele altora coincid cu ale<br />
lor, se ajunge la conformism prin i<strong>de</strong>ntificare;<br />
c) dacă oamenii ajung să împărtăşească atitudini şi cunoştinţe aproape i<strong>de</strong>ntice,<br />
conformismul se obţine prin simplificare.<br />
4. Opinia publică <strong>de</strong>vine manifestă atunci când:<br />
a) forţa atitudinii este suficient <strong>de</strong> mare;<br />
b) există semnale că exprimarea atitudinii va aduce o serie <strong>de</strong> recompense, iar<br />
nu <strong>de</strong> pe<strong>de</strong>pse.<br />
1.13. „Vârtejurile“ <strong>de</strong> opinie publică şi învăţămintele lor<br />
În faţa unui eveniment puternic, a unei situaţii noi, sfidătoare, opinia pare că „se<br />
trezeşte“. Să medităm împreună pe marginea acestui text scris <strong>de</strong> Stœtzel şi Girard:<br />
„Într-o mică şi sugestivă lucrare, biologul Penrose compară comportamentul psihologic<br />
al publicului cu mecanismul epi<strong>de</strong>miilor microbiene. El distinge cinci faze<br />
succesive: după o perioadă latentă, i<strong>de</strong>ea se propagă rapid, ca izbucnirea unei maladii<br />
după o perioadă <strong>de</strong> incubaţie. Apoi propagarea ei sca<strong>de</strong> pentru că spiritele sunt