04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Nimic nu e mai real <strong>de</strong>cât opinia publică 33<br />

Prin simplificare, numai o parte a stimulului este receptată, în timp ce restul este<br />

ignorat. Se ajunge la un astfel <strong>de</strong> răspuns parţial fie din cauză că individul nu este<br />

capabil să ofere un răspuns complet, fie din cauză că o anumită predispoziţie<br />

împiedică receptarea completă. Atât absenţa răspunsului complet, cât şi prezenţa<br />

predispoziţiei care inhibă receptarea se pot datora influenţelor culturale, iar individul<br />

<strong>de</strong>vine un moştenitor al simplificărilor operate <strong>de</strong> cei dinaintea lui. Simplificarea<br />

este, însă, mai mult <strong>de</strong>cât percepţia selectivă. Răspunsul poate să fie o<br />

reflectare exactă a stimulului, dar se înregistrează schimbări pe măsură ce trece<br />

timpul. Conţinutul stimulului este simplificat, iar aspectele <strong>de</strong> care îşi aduce aminte<br />

individul sunt condiţionate <strong>de</strong> obiceiurile pe care le are <strong>de</strong>ja, <strong>de</strong> interesul care îl<br />

animă la un moment dat. Psihologul F. C. Barlett oferă exemplul unui şef <strong>de</strong> trib<br />

din Africa aflat în vizită la Londra. Singurul lucru <strong>de</strong> care şi-a adus aminte a fost<br />

mişcarea prin care poliţistul direcţiona circulaţia în intersecţii, pentru că acest gest<br />

îi aducea aminte <strong>de</strong> modalitatea <strong>de</strong> salut a tribului său, <strong>de</strong>ci era în consonanţă cu<br />

sistemul său <strong>de</strong> obiceiuri.<br />

Pornind <strong>de</strong> la aceste mecanisme psihologice, L. Doob formulează următoarele<br />

principii ale opiniei publice:<br />

1. Opinia publică este latentă până în momentul în care apare o problemă pentru<br />

grup; problema apare pe un fond <strong>de</strong> conflict, frustrare, anxietate.<br />

2. Opinia publică manifestă reprezintă, prin urmare, o încercare <strong>de</strong> atenuare a<br />

conflictelor, a anxietăţii şi frustrărilor.<br />

3. Opinia publică pretin<strong>de</strong> conformism:<br />

a) dacă oamenii atribuie propriile atitudini şi cunoştinţe altor oameni, atunci se<br />

ajunge la conformism prin proiecţie;<br />

b) dacă oamenii îşi imaginează că atitudinile şi cunoştinţele altora coincid cu ale<br />

lor, se ajunge la conformism prin i<strong>de</strong>ntificare;<br />

c) dacă oamenii ajung să împărtăşească atitudini şi cunoştinţe aproape i<strong>de</strong>ntice,<br />

conformismul se obţine prin simplificare.<br />

4. Opinia publică <strong>de</strong>vine manifestă atunci când:<br />

a) forţa atitudinii este suficient <strong>de</strong> mare;<br />

b) există semnale că exprimarea atitudinii va aduce o serie <strong>de</strong> recompense, iar<br />

nu <strong>de</strong> pe<strong>de</strong>pse.<br />

1.13. „Vârtejurile“ <strong>de</strong> opinie publică şi învăţămintele lor<br />

În faţa unui eveniment puternic, a unei situaţii noi, sfidătoare, opinia pare că „se<br />

trezeşte“. Să medităm împreună pe marginea acestui text scris <strong>de</strong> Stœtzel şi Girard:<br />

„Într-o mică şi sugestivă lucrare, biologul Penrose compară comportamentul psihologic<br />

al publicului cu mecanismul epi<strong>de</strong>miilor microbiene. El distinge cinci faze<br />

succesive: după o perioadă latentă, i<strong>de</strong>ea se propagă rapid, ca izbucnirea unei maladii<br />

după o perioadă <strong>de</strong> incubaţie. Apoi propagarea ei sca<strong>de</strong> pentru că spiritele sunt

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!