04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

234<br />

Mass media şi societatea<br />

Cercetările tradiţionale au pornit <strong>de</strong> la premisa că un mesaj prezentat în mass media<br />

duce la schimbarea opiniei publice sau măcar la consolidarea/confirmarea acesteia.<br />

Dar efectele media asupra opiniei publice reprezintă o realitate mult mai complexă,<br />

care poate fi studiată sub cel puţin trei aspecte. În primul rând, prin repetiţie, mass<br />

media să<strong>de</strong>sc în mintea receptorului stereotipurile care joacă apoi rolul <strong>de</strong> intermediar<br />

între realitate şi mintea oamenilor, constituind ceea ce Lippmann numea pseudorealitatea,<br />

mediul <strong>de</strong> ficţiuni; în al doilea rând, mass media atrag atenţia asupra a<br />

ceea ce este important, asupra a ceea ce are valoare <strong>de</strong> imperativ, asupra a ceea ce<br />

trebuie/merită discutat; în sfîrşit, media influenţează percepţia individului cu<br />

privire la distribuţia opiniilor în majoritare şi minoritare, cu privire la ceea ce poate<br />

fi spus în public fără a exista pericolul sancţiunii colective, fără a se ajunge la izolare<br />

(E. Noelle-Neumannm The Spiral of Silence. Public Opinion, Our Social Skin,<br />

p. 156).<br />

Atunci când foloseşte termenul <strong>de</strong> opinie, autoarea are în ve<strong>de</strong>re sensul pe care<br />

îl dau francezii şi englezii acestui cuvânt, adică „acord general al unei populaţii sau<br />

al unui segment <strong>de</strong> populaţie asupra unei probleme“ (E. Noelle-Neumann, op. cit.,<br />

p. 60). Opinia este expresia a ceea ce este consi<strong>de</strong>rat acceptabil, implică i<strong>de</strong>ile <strong>de</strong><br />

consens, acord, medie. Iar opinia publică este opinia dominantă, opinia majoritară,<br />

„acea opinie în legătură cu probleme controversate pe care o persoană o poate<br />

exprima în public fără ca aceasta să ducă la izolare. În cazul tradiţiilor consolidate,<br />

al moralei, al normelor, opiniile publice şi comportamentul care le însoţeşte sunt<br />

acele opinii şi comportamente pe care o persoană este obligată să le exprime sau să<br />

le adopte pentru a evita izolarea“ (E. Noelle-Neumann., op. cit., p. 63).<br />

Spirala tăcerii este procesul care creează şi difuzează opinia publică. Poate fi<br />

consi<strong>de</strong>rat o modalitate <strong>de</strong> formare a opiniei, un mecanism prin care poate să apară<br />

o opinie total nouă sau prin care se răspân<strong>de</strong>şte înţelesul transformat al unei opinii<br />

mai vechi. Ordinea existentă este păstrată, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> teama individului <strong>de</strong><br />

izolare şi <strong>de</strong> nevoia acestuia <strong>de</strong> a fi acceptat, pe <strong>de</strong> altă parte, <strong>de</strong> „imperativul public“,<br />

care are greutatea unui a<strong>de</strong>vărat tribunal public, emite sentinţe şi ne face astfel<br />

să ne conformăm opiniilor şi comportamentelor acceptate/consolidate. Presiunea<br />

imperativului public provine din faptul că semnifică aprobarea sau <strong>de</strong>zaprobarea<br />

unor comportamente şi poziţii observate în public şi, mai ales, aprobarea sau <strong>de</strong>zaprobarea<br />

care sunt astfel exprimate încât individul să fie conştient <strong>de</strong> ele (E.<br />

Noelle-Neumann., op. cit., p. 64). Spirala tăcerii este o reacţie la exprimarea <strong>de</strong>schisă<br />

a aprobării sau <strong>de</strong>zaprobării. Opinia publică are prerogativele unui a<strong>de</strong>vărat<br />

tribunal, unul cu atât mai semnificativ cu cât nu are în ve<strong>de</strong>re rezolvarea unor probleme<br />

exclusiv <strong>de</strong> natură politică.<br />

Timpurile revoluţionare sunt propice pentru <strong>de</strong>zvoltarea sau activarea abilităţii<br />

individului <strong>de</strong> a percepe climatul opiniei, <strong>de</strong>oarece sunt vremuri când schimbările<br />

sunt bruşte şi drastice. În astfel <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>, individul este martorul înfruntării unor<br />

poziţii divergente, trebuie să se pronunţe în legătură cu una sau alta dintre poziţii, prin<br />

urmare <strong>de</strong>vine mai sensibil la climatul opiniei. În timpuri normale, sensibilitatea

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!