Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
234<br />
Mass media şi societatea<br />
Cercetările tradiţionale au pornit <strong>de</strong> la premisa că un mesaj prezentat în mass media<br />
duce la schimbarea opiniei publice sau măcar la consolidarea/confirmarea acesteia.<br />
Dar efectele media asupra opiniei publice reprezintă o realitate mult mai complexă,<br />
care poate fi studiată sub cel puţin trei aspecte. În primul rând, prin repetiţie, mass<br />
media să<strong>de</strong>sc în mintea receptorului stereotipurile care joacă apoi rolul <strong>de</strong> intermediar<br />
între realitate şi mintea oamenilor, constituind ceea ce Lippmann numea pseudorealitatea,<br />
mediul <strong>de</strong> ficţiuni; în al doilea rând, mass media atrag atenţia asupra a<br />
ceea ce este important, asupra a ceea ce are valoare <strong>de</strong> imperativ, asupra a ceea ce<br />
trebuie/merită discutat; în sfîrşit, media influenţează percepţia individului cu<br />
privire la distribuţia opiniilor în majoritare şi minoritare, cu privire la ceea ce poate<br />
fi spus în public fără a exista pericolul sancţiunii colective, fără a se ajunge la izolare<br />
(E. Noelle-Neumannm The Spiral of Silence. Public Opinion, Our Social Skin,<br />
p. 156).<br />
Atunci când foloseşte termenul <strong>de</strong> opinie, autoarea are în ve<strong>de</strong>re sensul pe care<br />
îl dau francezii şi englezii acestui cuvânt, adică „acord general al unei populaţii sau<br />
al unui segment <strong>de</strong> populaţie asupra unei probleme“ (E. Noelle-Neumann, op. cit.,<br />
p. 60). Opinia este expresia a ceea ce este consi<strong>de</strong>rat acceptabil, implică i<strong>de</strong>ile <strong>de</strong><br />
consens, acord, medie. Iar opinia publică este opinia dominantă, opinia majoritară,<br />
„acea opinie în legătură cu probleme controversate pe care o persoană o poate<br />
exprima în public fără ca aceasta să ducă la izolare. În cazul tradiţiilor consolidate,<br />
al moralei, al normelor, opiniile publice şi comportamentul care le însoţeşte sunt<br />
acele opinii şi comportamente pe care o persoană este obligată să le exprime sau să<br />
le adopte pentru a evita izolarea“ (E. Noelle-Neumann., op. cit., p. 63).<br />
Spirala tăcerii este procesul care creează şi difuzează opinia publică. Poate fi<br />
consi<strong>de</strong>rat o modalitate <strong>de</strong> formare a opiniei, un mecanism prin care poate să apară<br />
o opinie total nouă sau prin care se răspân<strong>de</strong>şte înţelesul transformat al unei opinii<br />
mai vechi. Ordinea existentă este păstrată, pe <strong>de</strong> o parte, <strong>de</strong> teama individului <strong>de</strong><br />
izolare şi <strong>de</strong> nevoia acestuia <strong>de</strong> a fi acceptat, pe <strong>de</strong> altă parte, <strong>de</strong> „imperativul public“,<br />
care are greutatea unui a<strong>de</strong>vărat tribunal public, emite sentinţe şi ne face astfel<br />
să ne conformăm opiniilor şi comportamentelor acceptate/consolidate. Presiunea<br />
imperativului public provine din faptul că semnifică aprobarea sau <strong>de</strong>zaprobarea<br />
unor comportamente şi poziţii observate în public şi, mai ales, aprobarea sau <strong>de</strong>zaprobarea<br />
care sunt astfel exprimate încât individul să fie conştient <strong>de</strong> ele (E.<br />
Noelle-Neumann., op. cit., p. 64). Spirala tăcerii este o reacţie la exprimarea <strong>de</strong>schisă<br />
a aprobării sau <strong>de</strong>zaprobării. Opinia publică are prerogativele unui a<strong>de</strong>vărat<br />
tribunal, unul cu atât mai semnificativ cu cât nu are în ve<strong>de</strong>re rezolvarea unor probleme<br />
exclusiv <strong>de</strong> natură politică.<br />
Timpurile revoluţionare sunt propice pentru <strong>de</strong>zvoltarea sau activarea abilităţii<br />
individului <strong>de</strong> a percepe climatul opiniei, <strong>de</strong>oarece sunt vremuri când schimbările<br />
sunt bruşte şi drastice. În astfel <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>, individul este martorul înfruntării unor<br />
poziţii divergente, trebuie să se pronunţe în legătură cu una sau alta dintre poziţii, prin<br />
urmare <strong>de</strong>vine mai sensibil la climatul opiniei. În timpuri normale, sensibilitatea