Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Descoperirea publicului care judecă, selectează şi negociază
mediatică“, o audienţă care aşteaptă, care caută, o audienţă care selectează pentru
că are interese, are preocupări. În plus, are şi de unde alege. Audienţa se dezvoltă o
dată cu apariţia şi diversificarea pieţei comunicaţionale.
În inaugurarea noii perspective, un rol esenţial l-a avut Biroul pentru Cercetarea
Radioului, care începe să funcţioneze din anul 1937 la Universitatea Columbia sub
conducerea lui Paul Lazarsfeld. Biroul îşi focalizează atenţia în primul rând pe
cercetări legate de influenţa acestui instrument de comunicare, aflat în acea perioadă
în topul mass media. Cercetările nu se limitează doar la influenţa radioului.
Echipa coordonată de Lazarsfeld a declanşat şi acţiuni de strângere a unor date de
la instituţiile mediatice, de la alţi cercetători interesaţi de fenomen, de la profesori
din alte universităţi. A devenit, astfel, posibilă articularea unei metodologii de cercetare
a mass media, pe baza căreia să fie interpretat volumul de acum impresionant
de informaţii acumulate în domeniu.
9.2. Mesajul nu se află în text, ci este rezultatul unei interacţiuni
Prima cercetare efectuată de Biroul pentru Cercetarea Radioului de la Universitatea
Columbia este, aşa cum am arătat într-un capitol anterior, analiza lui Hadley
Cantril cu privire la răspândirea panicii printre radioascultători. Dat fiind faptul că a
fost făcută în urma unui eveniment singular, cercetarea nu a fost suficientă pentru a
impune o nouă perspectivă asupra mass media. În plus, au fost reţinute cu precădere
aspectele spectaculoase, care satisfăceau o anumită preferinţă a publicului de a concepe
efectele mass media drept atotputernice, iar poziţiile mai nuanţate cu privire la
un impact diferenţiat al mass media au fost minimalizate sau trecute cu vederea.
Proiectul care a contribuit la articularea unei perspective diferite asupra mass
media este cercetarea foiletoanelor radiofonice, coordonată de Herta Herzog. Cercetătoarea
se formase în preajma lui Lazarsfeld, iar raportul final s-a intitulat „What
Do We Really Want to Know about Daytime Serials“, publicat în Radio Research
1942–1943.
În anii ’30–’40, foiletoanele radiofonice se bucurau de o popularitate deosebită
în rândul femeilor (genul ca atare a fost omorât de apariţia soap-urilor, ceea ce nu
trebuie să ducă la ignorarea importanţei sale în contextul de atunci). Merită menţionat
faptul că un asemenea demers a fost întâmpinat cu rezerve de comunitatea
academică. Se considera că foiletoanele reprezintă o formă inferioară de divertisment
şi nu ar merita studiate în mod serios; că misiunea unui cercetător care se respectă
era de a studia simfoniile, baletul, poezia, pictura, şi nu manifestări „triviale“
ale culturii de masă. În ciuda rezistenţei întâmpinate, echipa de la Biroul pentru
Cercetarea Radioului a considerat, în continuare, că înţelegerea modului în care milioane
de femei se raportează la serialele radiofonice prezintă o importanţă crucială
pentru evaluarea impactului general al mass media asupra societăţii.
Ideile care compun noua perspectivă asupra mass media sunt:
179