Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

208
Mass media şi societatea
geri de timp şi de spaţiu, criterii care conferă valoare de ştire ∗ , standarde de obiectivitate,
necesitatea de a folosi surse oficiale, mai ales într-o epocă a relaţiilor publice
generalizate), influenţele de natură organizaţională, scopurile diferite care animă
diversele organizaţii mediatice, influenţe din afara media (grupuri de interese, grupuri
de presiune, profesionişti în crearea de evenimente, legislaţia în domeniul mass
media). Everett M. Rogers şi James W. Dearing arată, de exemplu, că mass media
diferă din punctul de vedere al credibilităţii, că între experienţa personală şi
imaginea oferită de mass media pot să existe divergenţe şi că nu întotdeauna
publicul şi media au aceleaşi criterii care conferă evenimentelor valoare de ştire
(„Agenda-Setting Research: Where Has it Been Where Is It Going?“, p. 82).
10.9. Importanţa acordată de media şi importanţa
reală a problemelor
Într-un articol al cărui titlu aminteşte de perspectiva propusă de către Lippmann,
News Influence on Our Pictures of the World, Maxwell McCombs reia problema
cu privire la cine construieşte agenda media. Autorul semnalează faptul că ziare
americane de prestigiu, precum New York Times sau Washington Post, obţin mai
mult de jumătate din materialul zilnic din comunicate de presă, de la conferinţele
de presă şi din surse oficiale. Un rol important îl joacă şi criteriile de selecţie a
ştirilor, valoarea lor de actualitate. Pe de o parte, este vorba despre influenţă/selecţie
din partea celor care scriu, apoi o selecţie operată de evenimente sau pseudoevenimente,
de valorile, practicile, tradiţiile jurnalismului ca profesie. Deci sursa cea mai
importantă pentru construirea agendei media este reprezentată, pentru cea mai mare
parte dintre subiecte, chiar de media.
La scurt timp după încheierea studiului Charlotte, Ray Funkhouser publică un
articol în care urmăreşte paralelismul dintre atenţia acordată de mass media unui
subiect şi percepţia publicului în legătură cu proeminenţa respectivului subiect.
Semnificaţia cercetării sale se cere pusă în legătură cu un al treilea factor de analiză,
anume importanţa „reală“ a respectivei probleme. Importanţa „reală“ era detectată
după anuare statistice ale SUA şi sondaje de opinie ale Institutului Gallup,
mai precis răspunsurile la întrebarea „Care este cea mai importantă problemă cu
care se confruntă SUA?“ (în W. J. Severin, J. W. Tankard, Jr, Communication
Theories: Origins, Methods and Uses in the Mass Media). De exemplu, importanţa
„în realitate“ a problemei Vietnamului era măsurată în funcţie de numărul trupelor
americane dislocate în zonă.
Funkhouser descoperă că între evaluarea publicului cu privire la importanţa
unui subiect şi reflectarea acestuia în presă există o corespondenţă puternică, dar nu
găseşte decât o slabă corespondenţă între aceste două aspecte şi valorile statistice
∗ Engl. newsworthiness.