Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Schimbare de paradigmă în comunicarea de masă
impresie acută, deoarece facem zilnic baie într-un mediu informaţional mult mai
bogat decât în acea vreme, mediu întreţinut de către media. Într-adevăr, impactul
mass media este mai vizibil, într-un anume fel şi pentru că este masiv, are o dinamică
impresionantă. Conversaţiile, contactele sunt din acest punct de vedere mai
discrete, iar o cuantificare cât de cât aproximativă a volumului lor este greu de realizat.
Asemenea unor boabe minuscule, luate în parte, ele par neînsemnate; laolaltă,
însă, dau naştere unui adevărat „bombardament molecular“ şi degajă o masă de biţi
informaţionali greu de cuprins…
Când vorbeşte de rolul esenţial al influenţelor personale în formarea opiniilor,
comparativ cu cel al media, Lazarsfeld are în vedere nu atât aceste aspecte de ordin
cantitativ, nu atât „gradul mai mare de acoperire“, ci „avantaje psihologice clare“.
Care ar fi acestea?
În primul rând, conversaţiile şi contactele interpersonale întrunesc o mai mare
probabilitate de a ajunge la persoanele încă deschise influenţei. Cercetarea a relevat
că subiecţii care se hotărăsc în ultimele săptămâni cu cine să voteze asociază această
hotărâre mai ales cu conversaţiile individuale purtate, şi mai puţin cu sursele de
informare sociale. Trei pătrimi dintre persoanele care, iniţial, apreciau că nu vor
vota au declarat că şi-au schimbat hotărârea sub înrâurirea influenţelor personale.
Iar cei care şi-au schimbat opinia în timpul campaniei au menţionat că au făcut
acest lucru ca urmare a discuţiilor avute cu prieteni şi membri de familie.
Comportamentul orientat spre obiective este propriu domeniului politic. Una
dintre consecinţele acestei realităţi este că ascultăm acele opinii, emisiuni care corespund
cu vederile noastre. Dacă la radio, de pildă, se difuzează o emisiune aflată
în discordanţă cu propriile viziuni, putem schimba postul sau închide aparatul.
Atmosfera în care trăim este suprasaturată de tot felul de discuţii, întâmplătoare sau
nu. La magazin, la serviciu, în autobuz, într-un cerc de prieteni, oriunde s-ar desfăşura,
ele pot administra o picătură de îndoială sau, dimpotrivă, o picătură de încredere
în propria noastră opţiune. În orice caz, toate acestea exercită o presiune difuză
de care, cel mai adesea, nici nu ne dăm seama.
Mai presus de toate, asemenea contacte au avantajul că sunt flexibile. Ele se
adaptează, iau forma pe care cel ce le iniţiază o găseşte cea mai potrivită pentru un
context. O discuţie poate începe, dar, în funcţie de reacţia persoanei aflată în faţa
noastră, poate continua, poate fi întreruptă sau poate căpăta altă turnură. Discuţia
faţă în faţă se adresează unei persoane anume, într-un anume moment şi context, am
putea spune şi într-o stare de spirit de care conversaţia respectivă poate să ţină cont.
Media, în schimb, lucrează cu „audienţe-medii“, cu „reacţii medii“. De aceea,
un mesaj transmis prin media poate avea efectul scontat pentru anumite categorii şi
efecte perverse pentru altele. Mesajul mediatic, în mod organic, nu poate avea
adaptabilitatea pe care o întruneşte discuţia personală.
Dintre multe alte argumente, am mai menţiona unul pe care autorii îl numesc
„persuasiune fără convingere“. Conversaţiile cotidiene influenţează printr-o forţă
asociată cu prestigiul cuiva, cu repetarea unei poveţe; avem de-a face cu o influenţă
165