Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

218
Mass media şi societatea
portretizări, valori care pot fi întâlnite în cea mai mare parte a programelor. Timp
de 13 ani, au fost vizionate 1491 de programe TV, care au fost supuse analizei de
conţinut. Pe baza acestei analize au fost delimitate 410 caracteristici majore (teme,
idei, simboluri) care au stat la baza formulării întrebărilor care le-au fost puse telespectatorilor,
dar întrebările ca atare nu s-au referit în mod direct la televiziune. Telespectatorii
au fost împărţiţi în două categorii: utilizatori fideli (engl. heavy users),
care se uită la televizor cel puţin patru ore pe zi, şi utilizatori moderaţi (engl. light
users), care se uită cel mult două ore la televizor. Cercetătorii au dorit să vadă dacă
persoanelor care petrec mai mult timp în faţa televizorului răspund, cu un mai mare
grad de probabilitate, în modalităţi care reflectă „lecţiile“ cuprinse în emisiunile TV.
Indicatorul diferenţial de cultivare a fost proiectat pentru a măsura diferenţa
între concepţiile despre realitate ale utilizatorilor fideli şi ale celor moderaţi; de
menţionat că, în afară de această trăsătură, utilizatorii aveau acelaşi profil demografic.
Corelaţiile care au fost descoperite între timpul petrecut în faţa televizorului
şi tendinţa de a răspunde la aceste întrebări în termenii oferiţi de faptele, valorile,
ideologiile dominante ale lumii prezentate prin TV au fost considerate dovezi ale
contribuţiei pe care o au mass media/televiziunea la formarea concepţiilor (distorsionate)
despre realitatea socială.
De exemplu, cercetarea a indicat că bătrânii sunt în mod constant subreprezentaţi
în naraţiunile TV (ştiri, programe de divertisment, filme), chiar dacă persoanele
peste 65 de ani reprezentau, în perioada avută în vedere, segmentul cel mai numeros
al societăţii americane. Utilizatorii fideli au avut tendinţa să răspundă că
bătrânii reprezintă o rasă pe cale de dispariţie, că sunt mai puţini decât erau cu 20
de ani în urmă, că trăiesc mai puţin. Utilizatorii fideli supraestimează numărul
persoanelor implicate în acte de violenţă şi al celor care comit acte de violenţă. Impactul
global al consumului masiv de programe TV îl constituie, după aceste
cercetări, sporirea sentimentului de insecuritate şi a fricii de criminalitate, neîncrederea
generală în ceilalţi oameni, o percepţie diferită cu privire la activitatea poliţiei,
şanse mai mari de a fi implicat într-o situaţie violentă. Excesul de violenţă prezentat
la televiziune nu stimulează neapărat un comportament mai agresiv din partea
telespectatorilor (aşa cum arătase Albert Bandura), ci mai degrabă constituie un
mesaj simbolic cu privire la lege şi ordine (D. Chandler, Cultivation Theory).
Un model al condiţiilor în procesul cultivării (Hawkins şi Pingree, 1983, în D. McQuail, S. Windahl,
Modele ale comunicării, p. 90)