Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

126
Mass media şi societatea
cât universul mental al ascultătorului este mai puţin structurat, cu atât mai redusă
este capacitatea acestuia de a interpreta ce se întâmplă, de a înţelege relaţia dintre
propria persoană şi stimul, şi cu atât este mai pronunţată starea de anxietate. În
această categorie intrau mai ales cei afectaţi de criza economică, cei pentru care
instabilitatea financiară se tradusese în instabilitate emoţională. Evenimentele
asociate cu criza economică aveau pentru aceştia o notă de mister şi nu înţelegeau
de ce criza durează atât de mult.
Hadley Cantril vorbeşte de o abilitate critică, considerând că ascultătorii care
aveau această abilitate au fost în stare să evalueze credibilitatea relatării prin comparaţie
cu informaţiile generale pe care le posedau şi au identificat discrepanţele
dintre concepţia lor despre lume şi ceea ce le era prezentat. A fost lansată şi ipoteza
că abilitatea critică ar avea legătură cu nivelul de instruire şi au fost aduse unele
dovezi în acest sens.
6.7. Factori care au favorizat panica
Religiozitatea a fost considerată un alt factor de diferenţiere, favorizând interpretarea
invaziei drept un act divin. Factori de personalitate precum: instabilitate
emoţională, fobie, lipsa încrederii în sine, fatalism au contat în contaminarea de
sentimentul panicii. Foarte interesant pentru alte studii care vor avea în vedere
efectiv importanţa relaţiilor sociale în receptarea mesajului mediatic, H. Cantril şi
colaboratorii observă cât de importantă este persoana care o sfătuieşte pe alta să
deschidă radioul pe postul respectiv; dacă aceasta se bucura de încredere, era mai
probabil ca prietenul sau ruda să creadă la rândul ei în cele relatate şi să intre în
panică.
Alte rezultate care au stat la baza cercetărilor ulterioare: rolul pe care îl joacă încrederea
publicului într-un anumit mijloc de comunicare, importanţa conţintului
mediatic propriu-zis, indiferent de un context sau altul (aparenţa de buletin informativ
şi prezenţa experţilor au contribuit la câştigarea încrederii că este vorba de
un eveniment real), importanţa predispoziţiilor publicului (cum am menţionat, era
o perioadă când americanii încă erau marcaţi de probleme de insecuritate economică,
tradusă în insecuritate emoţională, stare de spirit la care se adăuga percepţia
în legătură cu iminenţa unui nou conflict internaţional).
La scurt timp de la derularea acestei cercetări şi de la descoperirea predispoziţiilor
latente şi a rolului lor în declanşarea unor reacţii diverse la comunicarea
mediatică, Lazarsfeld şi colaboratorii vor semnala că apariţia unei noi atitudini sau
opinii nu are loc doar în momente de panică şi că nu duce neapărat la situaţii turbulente
sau la violenţă. Atitudinile şi modurile de acţiune ies la suprafaţă prin cristalizarea
şi consolidarea predispoziţiilor nu doar în situaţii extreme, ci atunci când o
comunitate este supusă propagandei, când are loc un eveniment semnificativ sau