Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Comunicarea <strong>de</strong> masă, opinie publică şi propagandă<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a dirija în mod unitar mijloacele <strong>de</strong> comunicare şi influenţare<br />
publică. Între timp, se consumase experienţa celui <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial <strong>–</strong><br />
care a implicat din partea ambelor tabere mari eforturi <strong>de</strong> persuasiune a propriilor<br />
combatanţi, dar şi a populaţiei civile. Tehnologic vorbind, asistăm la salturi<br />
impresionante. Extin<strong>de</strong>rea rapidă a radioului şi a razei sale <strong>de</strong> cuprin<strong>de</strong>re,<br />
ascensiunea cinematografului şi apoi a televiziunii oferă alte mijloace, propun un<br />
nou cadru pentru abordarea relaţiei dintre opinia publică şi mijloacele <strong>de</strong><br />
comunicare. Societatea tehnologică <strong>de</strong>termină, <strong>de</strong> asemenea, o tendinţă puternică<br />
<strong>de</strong> masificare socială, împreună cu rezultatul său, standardizarea. Acest lucru nu<br />
putea să nu aibă repercusiuni şi asupra modului în care erau concepute opinia publică<br />
şi modul <strong>de</strong> influenţare a acesteia.<br />
În sfârşit, în timpul celui <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial şi în perioada imediat următoare<br />
au loc cercetări importante în domeniul opiniei publice, soldate cu rezultate<br />
şi concluzii <strong>de</strong> notorietate. Ellul îi citează pe Hovland şi Lasswell. Deci, în cazul<br />
autorului francez, avem <strong>de</strong>-a face cu o construcţie care se bazează pe alte experienţe<br />
istorice şi elaborări teoretice.<br />
Jacques Ellul nu este un cercetător aplicat, nu aparţine familiei <strong>de</strong> autori care îşi<br />
întemeiază aserţiunile pe concluziile unor sondaje, ale unor analize sociologice<br />
amănunţite. Francis Balle consi<strong>de</strong>ră că autorul francez este „mai curând moralist<br />
<strong>de</strong>cât sociolog“ (Fr. Balle, „Comunicarea“, în R. Boudon, Tratat <strong>de</strong> sociologie, p.<br />
623). Observator fin al evoluţiei sociale, autor al unei opere în care sunt i<strong>de</strong>ntificate<br />
corect două probleme <strong>de</strong> fond ale societăţii postbelice <strong>–</strong> ascensiunea mijloacelor <strong>de</strong><br />
propagandă şi ascensiunea tehnicii ca factor dominant în viaţa societăţii contemporane<br />
<strong>–</strong>, Ellul rămâne un autor proeminent al perioa<strong>de</strong>i postbelice. Termenul <strong>de</strong><br />
propagandă este consacrat <strong>de</strong> epoca respectivă, <strong>de</strong> vreme ce şi un filosof <strong>de</strong> talia lui<br />
Jean-Marie Domenach simte nevoia să scrie o lucrare consacrată acestei problematici<br />
(La propagan<strong>de</strong> politique). Jacques Ellul consacră acestui domeniu două<br />
lucrări: Propagan<strong>de</strong>s, 1962, tradusă în engleză <strong>de</strong> Konrad Kellen şi Jean Lerner în<br />
1973 (în continuare vom face referire la această ediţie) şi Histoire <strong>de</strong> la propagan<strong>de</strong>.<br />
În acelaşi timp, autorul francez este cunoscut ca unul dintre cele mai prestigioase<br />
personalităţi în domeniul teoretizării unui proces esenţial: ascensiunea tehnicii şi a<br />
tehnocraţilor în viaţa societăţii mo<strong>de</strong>rne. Acestui fenomen îi sunt consacrate lucrări<br />
precum La technique ou l’enjeu du siècle (1954), L`illusion politique (1965) şi Le<br />
système technicien (1977).<br />
5.6. Propaganda <strong>–</strong> fratele siamez al societăţii tehnologice<br />
Prevenim o întrebare: <strong>de</strong> ce ne oprim asupra propagan<strong>de</strong>i în cadrul unei teme<br />
consacrate opiniei publice? Propaganda, oricum ar fi ea <strong>de</strong>finită, este strâns legată<br />
<strong>de</strong> opinia publică, ea reprezentând un răspuns, o încercare <strong>de</strong> a folosi opinia publică<br />
într-un scop sau altul. Orice tip <strong>de</strong> propagandă porneşte <strong>de</strong> la şi se bazează pe o per-<br />
103