04.06.2013 Views

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

Argument - Facultatea de Stiinte Politice – Universitatea Crestina

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Comunicarea <strong>de</strong> masă, opinie publică şi propagandă<br />

posibilitatea <strong>de</strong> a dirija în mod unitar mijloacele <strong>de</strong> comunicare şi influenţare<br />

publică. Între timp, se consumase experienţa celui <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial <strong>–</strong><br />

care a implicat din partea ambelor tabere mari eforturi <strong>de</strong> persuasiune a propriilor<br />

combatanţi, dar şi a populaţiei civile. Tehnologic vorbind, asistăm la salturi<br />

impresionante. Extin<strong>de</strong>rea rapidă a radioului şi a razei sale <strong>de</strong> cuprin<strong>de</strong>re,<br />

ascensiunea cinematografului şi apoi a televiziunii oferă alte mijloace, propun un<br />

nou cadru pentru abordarea relaţiei dintre opinia publică şi mijloacele <strong>de</strong><br />

comunicare. Societatea tehnologică <strong>de</strong>termină, <strong>de</strong> asemenea, o tendinţă puternică<br />

<strong>de</strong> masificare socială, împreună cu rezultatul său, standardizarea. Acest lucru nu<br />

putea să nu aibă repercusiuni şi asupra modului în care erau concepute opinia publică<br />

şi modul <strong>de</strong> influenţare a acesteia.<br />

În sfârşit, în timpul celui <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial şi în perioada imediat următoare<br />

au loc cercetări importante în domeniul opiniei publice, soldate cu rezultate<br />

şi concluzii <strong>de</strong> notorietate. Ellul îi citează pe Hovland şi Lasswell. Deci, în cazul<br />

autorului francez, avem <strong>de</strong>-a face cu o construcţie care se bazează pe alte experienţe<br />

istorice şi elaborări teoretice.<br />

Jacques Ellul nu este un cercetător aplicat, nu aparţine familiei <strong>de</strong> autori care îşi<br />

întemeiază aserţiunile pe concluziile unor sondaje, ale unor analize sociologice<br />

amănunţite. Francis Balle consi<strong>de</strong>ră că autorul francez este „mai curând moralist<br />

<strong>de</strong>cât sociolog“ (Fr. Balle, „Comunicarea“, în R. Boudon, Tratat <strong>de</strong> sociologie, p.<br />

623). Observator fin al evoluţiei sociale, autor al unei opere în care sunt i<strong>de</strong>ntificate<br />

corect două probleme <strong>de</strong> fond ale societăţii postbelice <strong>–</strong> ascensiunea mijloacelor <strong>de</strong><br />

propagandă şi ascensiunea tehnicii ca factor dominant în viaţa societăţii contemporane<br />

<strong>–</strong>, Ellul rămâne un autor proeminent al perioa<strong>de</strong>i postbelice. Termenul <strong>de</strong><br />

propagandă este consacrat <strong>de</strong> epoca respectivă, <strong>de</strong> vreme ce şi un filosof <strong>de</strong> talia lui<br />

Jean-Marie Domenach simte nevoia să scrie o lucrare consacrată acestei problematici<br />

(La propagan<strong>de</strong> politique). Jacques Ellul consacră acestui domeniu două<br />

lucrări: Propagan<strong>de</strong>s, 1962, tradusă în engleză <strong>de</strong> Konrad Kellen şi Jean Lerner în<br />

1973 (în continuare vom face referire la această ediţie) şi Histoire <strong>de</strong> la propagan<strong>de</strong>.<br />

În acelaşi timp, autorul francez este cunoscut ca unul dintre cele mai prestigioase<br />

personalităţi în domeniul teoretizării unui proces esenţial: ascensiunea tehnicii şi a<br />

tehnocraţilor în viaţa societăţii mo<strong>de</strong>rne. Acestui fenomen îi sunt consacrate lucrări<br />

precum La technique ou l’enjeu du siècle (1954), L`illusion politique (1965) şi Le<br />

système technicien (1977).<br />

5.6. Propaganda <strong>–</strong> fratele siamez al societăţii tehnologice<br />

Prevenim o întrebare: <strong>de</strong> ce ne oprim asupra propagan<strong>de</strong>i în cadrul unei teme<br />

consacrate opiniei publice? Propaganda, oricum ar fi ea <strong>de</strong>finită, este strâns legată<br />

<strong>de</strong> opinia publică, ea reprezentând un răspuns, o încercare <strong>de</strong> a folosi opinia publică<br />

într-un scop sau altul. Orice tip <strong>de</strong> propagandă porneşte <strong>de</strong> la şi se bazează pe o per-<br />

103

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!