Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

– Ne vedem mai târziu, strigă Charlie din urma mea. „Dacă o să
supravieţuiesc”, am gândit eu.
Am închis uşa dormitorului cu grijă înainte să mă întorc să dau
ochii cu camera mea.
Evident că era acolo. Stătea sprijinit de peretele din faţa mea, în
umbra de lângă fereastra deschisă. Faţa îi era dură, iar corpul încordat.
Se uita urât la mine fără să spună nimic.
M-am făcut mică aşteptând furtuna, dar nu veni. Continua să se
uite, poate mult prea furios să poată vorbi.
– Salut, am spus eu într-un târziu.
Chipul lui părea sculptat în piatră. Am numărat în gând până la o
sută, dar nu se schimbă nimic.
– Ăăăă... deci, încă mai trăiesc, am început eu. Scoase un mârâit,
dar expresia feţei îi rămase aceeaşi.
– Nu s-a întâmplat nimic rău, am insistat eu, ridicând din umeri.
El se mişcă. Închise ochii şi-şi prinse puntea nasului între degetele
mâinii drepte.
– Bella, şopti el. Ai idee cât de aproape am fost să trec graniţa azi?
Să încalc tratatul şi să vin după tine? Ştii ce-ar fi însemnat asta?
Am oftat, iar el deschise ochii. Erau la fel de reci şi duri ca noaptea.
– Nu poţi! am spus eu mult prea tare. M-am străduit să-mi
controlez vocea pentru ca Charlie să nu mă poată auzi, dar voiam să strig
cuvintele. Edward, ar folosi orice scuză pentru a porni o luptă. Le-ar
plăcea. Nu poţi să încâlci regulile niciodată!
periculos.
– Poate că nu sunt singurii cărora le-ar plăcea o luptă.
– Nu începe, am sărit eu. Aţi făcut tratatul, aşa că ţineţi-vă de el.
– Dacă ţi-ar face rău...
– Gata! i-am tăiat-o eu. Nu ai de ce să te îngrijorezi. Jacob nu este
– Bella. Îşi dădu ochii peste cap. Nu eşti tu persoana cea mai
potrivită să judeci ce este periculos sau nu.
– Ştiu că nu trebuie să-mi fac griji cu privire la Jake. Şi nici tu.
Scrâşni din dinţi. Mâinile îi erau strânse în pumni de o parte şi de
alta. Încă mai stătea sprijinit de perete şi uram distanţa dintre noi doi.