Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

faţa ei mereu încruntată.
Nu eram sigur dacă mai avea şi altă expresie.
Mi-am amintit vremurile în care credeam că Leah era drăguţă,
poate chiar frumoasă. Asta s-a întâmplat acum mult timp. Nimeni nu o
mai considera aşa. Cu excepţia lui Sam. El nu avea să se ierte niciodată.
De parcă era vina lui că se transformase în zgripţuroaica asta acră.
Încruntarea ei se mai domoli, ca şi cum ar fi ghicit la ce mă
gândeam. Poate chiar era în stare să facă asta.
— Mi se face rău, Jacob. Îţi poţi imagina cum mă simt eu? Nici
măcar nu îmi place de Bella Swan. Şi m-ai făcut să plâng după iubitoarea
asta de strigoi ca şi cum aş fi şi eu îndrăgostită de ea. Înţelegi de ce e
puţin derutant? Am visat azi-noapte că o sărutam! Şi eu ce naiba fac cu
toate astea?
— Ce-mi pasă mie?
— Nu mai suport să mai fiu în capul tău! Revino-ţi odată! Se mărită
cu individul ăla. O să încerce să o transforme într-una de a lor! E timpul
să mergi mai departe, băiete!
— Taci din gură, am mârâit eu.
Nu ar fi bine să ripostez. Ştiam asta. Îmi muşcam limba. Dar îi va
părea rău dacă nu va pleca. Acum.
— Oricum probabil că o va ucide, spuse Leah. Rânjind. Poveştile
spun că e mai puţin probabil să nu se întâmple asta. Poate că o
înmormântare va fi un final mai bun decât o nuntă. Ha!
De data asta a trebuit să fac eforturi serioase să mă stăpânesc. Am
închis ochii şi m-am luptat cu gustul fierbinte din gura mea. Mă luptam
contra focului ce-mi cobora pe şira spinării, chinuindu-mă să-mi păstrez
forma în timp ce mi se cutremura corpul.
Când mi-am recăpătat controlul, m-am uitat urât la ea. Îmi privea
mâinile încă tremurânde. Zâmbind. Ce glumă!
— Dacă eşti supărată din cauza asta, Leah... am spus eu. Încet,
subliniind fiecare cuvânt. Cum crezi că este pentru noi toţi să ne uităm la