Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

— Încearcă. El oftă.
— Ţine mai degrabă de descendenţă, înţelegi? E cam demodat. De
ce ar conta cine este bunicul tău, nu?
Mi-am amintit de ceva ce mi-a spus Jacob acum mult timp înainte
să ştie vreunul dintre noi de vârcolaci.
— Dar nu ai spus tu că Ephraim Black a fost ultima căpetenii pe
care a avut-o neamul Quileute?
— Da, corect. Pentru că el era Alfa. Ştiai că, teoretic, Sam este
căpetenia tribului acum? Râse. Tradiţii prosteşti.
M-am gândit la asta o secundă, încercând să pun totul cap la cap.
— Dar ai mai spus, de asemenea, că oamenii îl ascultă pe tatăl tău
mai mult decât pe oricine din consiliu, pentru că a fost nepotul lui
Ephraim?
căpetenia?
— Ce-i cu asta?
— Păi, atunci dacă ţine de descendenţă... nu ar trebui să fii tu
Jacob nu-mi răspunse. Se uită la pădurea care se întuneca tot mai
tare, ca şi cum trebuia brusc să se concentreze pe unde trebuia s-o ia.
— Jake?
— Nu. Asta e treaba lui Sam. Îşi menţinu ochii la drum...
— De ce? Stră-străbunicul lui a fost Levi Uley, nu? Era şi el Alfa?
— Nu există decât un Alfa, îmi răspunse el automat.
— Atunci ce era Levi?
— Un fel de Beta, cred. Râse de termenul meu. Ca şi mine.
— Nu are logică.
— Nu contează.
— Nu vreau decât să înţeleg.
Jacob îmi întâlni într-un târziu privirea confuză, după care oftă.
— Mda. Ar fi trebuit să fiu eu Alfa. M-am încruntat.
— Nu a vrut Sam să se dea la o parte?
— Nici pe departe. Nu am vrut eu să merg în locul lui.