Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

discuţiei. Nu aveam nici cea mai mică idee cum să fiu seducătoare.
Trebuia să mă mulţumesc doar cu roşeală şi umiditate.
— Pe tine, am mormăit eu aproape incoerent.
— Sunt al tău.
El zâmbi fără să-şi dea încă seama, încercând să se uite la mine
când m-am uitat iar în altă parte.
Am tras adânc aer în piept, după care m-am aplecat în faţă să stau
în genunchi pe pat. Apoi mi-am înfăşurat braţele în jurul gâtului lui şi l-
am sărutat.
El mă sărută înapoi, nedumerit, dar plin de dorinţă. Buzele lui le
atingeau delicat pe ale mele şi mi-am dat seama că mintea lui era departe
- încercând să-şi dea seama ce mă preocupă. Am decis că avea nevoie de
un indiciu.
Mâinile îmi tremurau uşor în timp ce mi-am desfăcut braţele din
jurul gâtului lui. Degetele îmi alunecară pe gâtul lui, către gulerul
cămăşii. Tremuratul nu-mi era de ajutor în timp ce mă grăbeam să-i
desfac nasturii înainte să apuce să mă oprească.
Buzele îi îngheţară şi aproape că am auzit declicul din capul lui
atunci când a făcut legătura dintre vorbele şi faptele mele.
Mă dădu deoparte imediat, chipul lui fiind foarte dezaprobator.
— Fii rezonabilă, Bella.
— Ai promis - orice vreau, i-am reamintit eu fără speranţă.
— Nu purtăm discuţia asta.
Se uită urât la mine în timp ce-şi încheie la loc cei doi nasturi pe
care reuşisem să-i deschei. Mi-am încleştat dinţii.
— Eu spun că da, am mârâit eu.
Mi-am dus mâinile la bluză şi am desfăcut primul nasture. El mă
prinse de încheieturi şi mi le fixă de o parte şi de alta.
— Eu spun că nu, spuse el sec. Am mârâit unul la altul.
— Tu ai vrut să ştii, am subliniat eu.
— Am crezut că vrei ceva mai realist.