Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

– Fugi, Bella! strigă el peste sunetul motorului. Am îngheţat o clipă
înainte să înţeleg.
M-am uitat repede la Mike. Ştiam că nu aveam decât câteva secunde
la dispoziţie.
Cât de departe ar merge Alice să mă reţină în public?
– Mi s-a făcut foarte rău şi m-am dus acasă, OK? i-am spus eu lui
Mike, cu un entuziasm brusc în voce.
– Bine, mormăi el.
L-am pupat pe Mike prieteneşte pe obraz.
– Mersi, Mike. Îţi rămân datoare! am strigat eu şi am luat-o la fugă.
Jacob tură motorul rânjind. Am sărit pe locul din spate,
înfăşurându-mi mâinile în jurul taliei lui.
Am văzut-o pe Alice, îngheţată la marginea cantinei, cu ochii
strălucind de furie, cu buzele curbate deasupra dinţilor.
I-am aruncat o privire imploratoare.
Apoi am gonit de-a lungul asfaltului atât de repede încât am avut
senzaţia că mi-a rămas stomacul undeva în spate.
– Ţine-te bine, strigă Jacob.
Mi-am ascuns faţa în spatele lui în timp ce gonea pe autostradă.
Ştiam că urma să încetinească odată ce treceam de graniţa din Quileute.
Nu trebuia decât să rezist până acolo. M-am rugat în tăcere şi cu fervoare
ca Alice să nu se ia după noi şi ca Charlie să nu mă vadă din greşeală...
A fost evident când am ajuns în zona sigură. Motocicleta încetini,
iar Jacob se îndreptă şi râse cu putere. Am deschis ochii.
– Am reuşit, strigă el. Nu-i rău pentru o evadare din închisoare, nu?
– Ce idee bună ai avut, Jake!
– Îmi aduc aminte că mi-ai zis că lipitoarea cu puteri supranaturale
nu poate să prezică ce am eu de gând să fac. Mă bucur că nu te-ai gândit
tu la asta - nu te-ar mai fi lăsat să mergi la şcoală.
– De asta nici nu m-am gândit. El râse triumfător.
– Ce vrei să facem azi?
– Orice! am râs şi eu. Ce bine era să fiu liberă!