Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

privirea. Sângele începu să-mi ardă faţa.
Degetele lui reci îmi mângâiară obrazul.
— Roşeşti? întrebă el surprins. Mi-am ţinut ochii în jos. Te rog,
Bella, suspansul este dureros.
Mi-am muşcat buza.
— Bella.
Tonul lui era de reproş acum, amintindu-mi că îi era greu atunci
când îmi ţineam gândurile doar pentru mine.
— Ei bine, sunt puţin îngrijorată... În legătură cu ce va urma, am
recunoscut eu, uitându-mă în sfârşit la el.
catifelată.
Am simţit cum i se încordează trupul, dar vocea îi rămase blândă şi
— Ce anume te îngrijorează?
— Toţi sunteţi atât de convinşi că singurul lucru de care o să fiu
interesată după aceea va fi să măcelăresc pe toată lumea din oraş, am
mărturisit eu, în timp ce el tresărea din cauza cuvintelor pe care le
alesesem. Şi mă tem că voi fi atât de preocupată de mutilări încât nu voi
mai fi eu... şi nu voi mai... nu te voi mai vrea la fel cum te vreau acum.
— Bella, partea aceea nu durează o veşnicie, mă asigură el. Nu
înţelegea ce vreau să spun.
— Edward, am spus eu stresată, uitându-mă la un pistrui de pe
încheietura mea. Mai este ceva ce vreau cât încă mai sunt om.
focul.
Aşteptă să continui. Nu am mai continuat. Faţa îmi era roşie ca
— Orice vrei tu, mă încuraja el, nerăbdător şi complet inocent.
— Promiţi? am murmurat eu, ştiind că încercarea mea de a-l prinde
cu propriile cuvinte nu avea să meargă, dar neputând să rezist tentaţiei.
— Da, zise el. M-am uitat în sus şi am văzut că avea ochii serioşi şi
nedumeriţi. Spune-mi ce vrei şi vei avea.
Nu-mi venea să cred cât de ciudat şi de prost mă simţeam. Eram
prea inocentă - lucru care era, evident, cel mai important lucru al