Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

„nu pentru că ţi-e frică”. Va trebui să pun piciorul în prag odată şi odată.
Dacă mă gândeam practic, ştiam că avea mai mult sens să-l rog pe
Carlisle să mă schimbe în secunda în care absolveam. Forks devenise o
zonă la fel de periculoasă ca una de război. Nu, Forks era o zonă de
război. Şi ca să nu mai spun... ar fi o scuză perfectă să lipsesc de la
petrecerea de absolvire. Am zâmbit în sinea mea când m-am gândit la
acesta ca la cel mai trivial dintre motive pentru a mă schimba. Prostesc...
şi totuşi irezistibil.
Dar Edward avea dreptate - nu eram încă pe deplin pregătită.
Şi nu voiam să fiu practică. Doream ca Edward să fie cel care să mă
schimbe. Nu era o dorinţă iraţională. Nu mă îndoiam că la două secunde
după ce m-ar muşca cineva cu adevărat şi veninul ar începe să-mi ardă
prin vene nu mi-ar mai păsa cu adevărat cine a făcut-o. Aşa că nu ar
trebui să aibă importanţă.
Era greu de definit, chiar şi pentru mine, de ce conta. Voiam ca el
să facă alegerea - să vrea să mă păstreze atât de mult încât nu doar să
aştepte să fiu schimbată, ci să facă în aşa fel încât să mă păstreze. Era o
copilărie din partea mea, dar îmi plăcea ideea ca buzele lui să fie ultimul
lucru bun pe care să-l simt. Chiar mai jenant decât atât, un lucru pe care
nu aveam să-l spun niciodată cu glas tare, voiam ca veninul lui să mi se
împrăştie în trup. M-ar face a lui într-un mod tangibil, cuantificabil.
Dar ştiam că se va ţine morţiş de planul lui cu măritişul - pentru că-
şi dorea în mod clar o întârziere şi până acum îi mergea de minune. Am
încercat să-mi imaginez cum le-aş spune părinţilor mei că mă mărit vara
asta. Să le spun Angelei şi lui Ben, şi lui Mike. Nu puteam. Nu-mi găseam
cuvintele. Era mai uşor să le spun că mă fac vampir. Şi sunt sigură că
măcar mama mea - de-ar fi să-i spun tot adevărul în detaliu - s-ar opune
cu mai multă tărie măritişului meu decât preschimbării mele în vampir.
M-am strâmbat în sinea mea în timp ce mi-am imaginat expresia ei
îngrozită.
Apoi, preţ de o clipă văzut în faţa ochilor aceeaşi imagine ciudată
cu mine şi cu Edward pe un leagăn de verandă, purtând haine din altă
lume. O lume în care nimeni nu ar fi surprins dacă aş purta inelul lui pe
deget. Un loc mai simplu, unde dragostea era definită mai simplu. Unu