Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

Charlie bombăni într-una până când mâncarea îi puse capăt
plângerilor lui ininteligibile.
Deşi nu-şi dădea seama, îmi găsise punctul slab.
Viaţa mea arăta foarte mult ca un joc de zaruri - oare la următoarea
aruncare a zarurilor va ieşi dublă? Dacă într-adevăr mi se întâmpla ceva
rău? Era mai mult decât răutăcios să-l las pe Jacob să se simtă vinovat
pentru ceea ce spusese.
Dar nu voiam să vorbesc cu el cu Charlie prin preajmă, să
trebuiască să am grijă la fiecare cuvânt în aşa fel încât să nu las să-mi
scape ceva greşit. Gândul acesta mă făcu să fiu invidioasă pe relaţia
dintre Jacob şi Billy. Cât trebuie să fie de uşor când nu ai secrete faţă de
persoana cu care locuieşti!
Aşa că voi aştepta până dimineaţă. La urma urmei, erau puţine
şanse să mor chiar în seara asta şi nu i-ar strica să se mai simtă vinovat
încă douăsprezece ore. S-ar putea să-i prindă bine.
Când Edward plecă în mod oficial, m-am întrebat cine stătea acolo
în ploaie ca să aibă grijă de mine şi de Charlie. M-am simţit îngrozitor
pentru Alice sau pentru cine o fi fost, dar totuşi mă simţeam în siguranţă.
Trebuie să recunosc că era bine să ştiu că nu sunt singură. Şi Edward s-a
întors în timp record.
Îmi cântă iar până când am adormit şi - parcă simţindu-i prezenţa şi
în somn - am dormit fără să am coşmaruri.
A doua zi dimineaţă, Charlie a plecat să pescuiască împreună cu
adjunctul lui Mark, înainte să mă trezesc. Am decis să folosesc absenţa
lui pentru un gest divin.
– Am de gând să-l iert pe Jacob, l-am avertizat pe Edward după
micul dejun.
– Ştiam eu că ai să-l ierţi, spuse el, zâmbind liniştit. Să porţi pică nu
este unul dintre multele tale talente.
Mi-am dat ochii peste cap, dar eram mulţumită. Părea că Edward nu
mai era pornit contra vârcolacilor.
Nu m-am uitat la ceas decât după ce am format numărul. Era puţin
cam devreme pentru dat telefoane şi m-am temut că-i voi trezi pe Billy şi