Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

— Corect! Eram atât de uşurată încât aproape am zâmbit. Concertul
din Tacoma. Am văzut anunţul în ziar săptămâna trecută şi m-am gândit
că e ceva ce v-ar plăcea, de vreme ce ai spus că e un CD bun.
— E o idee minunată. Mulţumim.
— Sper că nu s-au vândut toate biletele.
— Intenţia contează. Dintre toţi, eu ştiu asta. Am oftat.
— Aveai de gând să mă întrebi altceva, spuse el. M-am încruntat.
— Te pricepi oleacă.
— Am multă experienţă în cititul chipului tău. Întreabă-mă. Am
închis ochii şi mi-am ascuns faţa în pieptul lui.
— Tu nu vrei ca eu să fiu vampir.
— Nu, nu vreau, zise el suav, după care aşteptă să mai spun şi
altceva. Asta nu a fost o întrebare, vorbi el după un moment.
simţi asta.
— Ei bine... Îmi făceam griji cu privire la... motivul pentru care
— Îţi făceai griji? se minună el.
— Îmi spui şi mie motivul? Adevărul adevărat, fără să-mi cruţi
sentimentele?
Ezită timp de un minut.
— Dacă-ţi răspund la întrebare atunci îmi vei răspunde şi tu la una?
Am încuviinţat din cap, cu faţa încă ascunsă.
— Ai putea să trăieşti mult mai bine, Bella. Ştiu că tu crezi că eu am
suflet, dar eu nu sunt prea convins de asta şi ca să-l rişti pe al tău...
Clătină uşor din cap. Să permit eu aşa ceva - să te las să devii ce sunt eu
numai ca să nu te pierd eu - este cel mai egoist lucru pe care mi-l pot
imagina. Eu vreau asta mai mult decât orice, pentru mine. Dar pentru
tine, vreau mult mai mult. Mi se pare o crimă să te pun să faci asta. Este
cel mai egoist lucru pe care l-aş face vreodată, chiar dacă apuc să trăiesc
veşnic. Dacă ar exista vreo cale ca eu să devin om pentru tine - aş plăti
orice preţ.
era egoist.
Am stat nemişcată, gândindu-mă la spusele lui. Edward credea că
Am simţit cum mi se întinde încet un zâmbet pe faţă.
— Deci... nu e ca şi cum te temi că... nu mă vei mai plăcea la fel de