Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

aţele în jurul gâtului lui şi, în comparaţie cu pielea mea mult prea
fierbinte, corpul lui părea mai rece ca niciodată. Am tremurat, dar nu din
cauza frigului.
Mă sărută în continuare. Eu am fost cea care a trebuit să mă
desprind să pot respira. Chiar şi atunci buzele lui nu s-au ridicat de pe
pielea mea, au continuat pur şi simplu să se mişte pe gâtul meu. Bucuria
victoriei era ciudat de ameţitoare; mă făcea să mă simt puternică şi
curajoasă. Mâinile mele nu mai erau nesigure acum; de data aceasta i-am
desfăcut cu uşurinţă nasturii cămăşii, iar degetele mele mângâiau
suprafaţa perfectă a pieptului lui de gheaţă. Era prea frumos. Ce cuvânt
tocmai folosise el? Insuportabil - aşa era. Frumuseţea lui era prea mult să
pot suporta...
I-am tras gura înapoi pe a mea, iar el părea să fie la fel de
nerăbdător ca şi mine. Una din mâinile lui încă îmi cuprindea faţa pe
când cealaltă era strânsă în jurul taliei mele, lipindu-mă şi mai tare de el.
Asta a făcut să-mi fie oarecum mai greu să-mi deschei cămaşa, dar nu
imposibil.
Mâinile lui ca nişte cătuşe reci de fier se închiseră în jurul
încheieturilor mele şi îmi trâseră mâinile deasupra capului, care se afla
brusc pe o pernă.
Buzele lui se aflau din nou la urechea mea.
— Bella, murmură el cu vocea caldă şi de catifea. Vrei să încetezi, te
rog, să încerci să-ţi mai dai jos hainele?
— Vrei să faci tu partea asta? am întrebat eu nedumerită.
— Nu în seara asta, răspunse el suav.
Buzele lui mă sărutau mai delicat acum pe obraz, toată graba
dinainte dispărând.
— Edward, nu... am început eu să-l contrazic.
— Nu spun nu, mă convinse el. Spun doar că nu în seara asta. M-am
gândit la cuvintele lui în timp ce respiraţia mi s-a încetinit.
— Dă-mi un motiv suficient de bun pentru care seara asta nu e la