Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

vânătaie.
— Bănuiesc că-mi recuperez somnul mai târziu. Jacob se strâmbă.
Oricum trebuie să vorbesc cu Sam.
Se rostogoli în genunchi şi trase fermoarul de la cort.
Durerea îmi coborî pe şira spinării şi se adăposti la mine în stomac
când mi-am dat seama că asta ar putea fi ultima oară când îl voi mai
vedea. Se întorcea la Sam, se ducea să lupte cu hoarda însetată de
vampiri nou-născuţi.
— Jake, aşteaptă...
M-am întins după el, mâna mea alunecându-i pe braţ. Se feri
înainte ca degetele mele să apuce să-l prindă.
— Te rog, Jake? Nu vrei să rămâi?
— Nu.
Cuvintele sunară dure şi reci. Ştiam că faţa îmi trăda durerea pentru
că răsuflă şi schiţă un zâmbet care îi înmuie expresia.
— Nu-ţi face griji pentru mine, Bells. Sunt bine, aşa cum sunt
mereu. Se forţă să râdă. În plus, crezi că-l las eu pe Seth să se ducă în
locul meu - să pierd eu toată distracţia şi să-mi fure el toată gloria? Sigur
că nu.
Pufni.
— Ai grijă...
Ieşi din cort înainte să apuc să termin.
— Calmează-te odată, Bella, l-am auzit bombănind în timp ce
închise fermoarul la loc.
— I-am ascultat paşii îndepărtându-se, dar în rest nu se auzea
nimic. Nici nu mai bătea vântul. Auzeam doar trilurile păsărilor departe
în munţi şi nimic altceva. Jacob se mişca în linişte acum. M-am
încotoşmănat cu hainele mele şi m-am sprijinit de umărul lui Edward.
Am stat aşa în linişte mult timp.
— Cât mai este? am întrebat eu.
— Alice i-a spus lui Sam că ar trebui să mai dureze în jur de o oră,