Stephenie Meyer - Eclipsa.pdf - Căsuţa cu poveşti

— E bine. Îl înţeapă veninul.
— A fost muşcat? am întrebat eu îngrozită.
— Încerca să fie peste tot în acelaşi timp. Încerca să se asigure că
Alice nu are nimic de-a face cu ce se întâmpla acolo. Edward îşi scutură
capul. Alice nu are nevoie de ajutorul nimănui.
ascuţit.
Alice se strâmbă la dragostea ei adevărată.
— Prostuţ exagerat de protector.
Tânăra femeie îşi aruncă brusc capul pe spate ca un animal şi scânci
Jasper mârâi la ea, iar ea se ghemui la loc. Degetele ei săpau în
pământ ca nişte gheare în timp ce capul ei se scutura înainte şi înapoi
cuprins de zbucium. Jasper mai făcu un pas spre ea, aplecându-se mai
tare. Edward se mişcă aparent nepăsător, aşezându-se între fată şi mine.
M-am uitat pe după el să privesc fata chinuită şi pe Jasper.
Carlisle fu lângă Jasper într-o clipă. Puse o mână pe umărul fiului
lui cel mai recent pentru a-l opri.
— Te-ai răzgândit, fată tânără? o întrebă Carlisle la fel de calm ca
întotdeauna. Nu vrem să te distrugem, dar o vom face dacă nu te poţi
controla.
— Cum puteţi să suportaţi? mârâi fata pe un ton subţire şi clar. O
vreau. Irişii ei de un roşu aprins se concentrară asupra lui Edward, prin
el, dincolo, asupra mea şi-şi înfipse din nou unghiile în solul tare.
— Trebuie să suporţi, îi spuse Carlisle cu seriozitate. Trebuie să-ţi
exersezi autocontrolul. Este posibil şi este singurul lucru care te va mai
salva acum.
Fata îşi puse mâinile pline de noroi în jurul capului, urlând încet.
— Nu ar trebui să plecăm de lângă ea? am şoptit eu, agăţându-mă
de braţul lui Edward.
de chin.
Fata îşi dezveli colţii când îmi auzi vocea; faţa îi era schimonosită
— Trebuie să stăm aici, murmură Edward. Ei vin deja dinspre nord