GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DIN BULEVARD ÎN PIAŢA TEATRULUI ■ 133fie că zidi din temelie lungul şir de case cu un etaj cunoscut, până pe lasfârşitul veacului, sub numele de casa Bossel. Zece ani după cumpărare, sasuldeschidea în catul de sus o sală de bal şi de teatru care, timp de treizeci de ani,mai ales după sfârşitul sălii Momolo, a adăpostit balurile cele mai „nobile” 1386şi singurele spectacole din Bucureşti, cu cele de la Teatrul Naţional 1387 după1853.„Guide du Voyageur à Bucarest” din 1876 ne spune că sala de spectacolavea 22 loji, 330 de staluri şi că, pe deasupra lor, era un fel de tribună, făcândfuncţiunea de galerie, unde intrarea nu costa decât un leu.La Bossel se juca de toate: „Hamlet” şi „Fata lui Madame Angot”; într’unan Mme Keller, care cea dintâi a făcut cunoscută la noi opereta franţuzească,într’altul, trupa de operetă germană a lui Winter; la Bossel şi‐a făcut vestitelescamatorii Cavalerul Rodolfo, şi tot aci dansa, într’o farsă unde avea dreptparteneri doi amatori, pe Gheorghe Manu şi pe Chiriţescu, frumoasa Alibinădi Rhona, „prima subretă şi dansatoare a Teatrului St. James din Londra” şide care se amorezase Eliade 1388 până la nebunia cea desăvârşită, trimiţându‐i,în zilele bune, nişte versuri ca:„Esci bella Seraphita, bellissima întru toate”...„În sfârşit tot la Bossel debută, la 5 August 1850, marele Matei Millo 1389în Cocoana Chiriţa 1390 , care trebui să se dea de trei ori, lucru ne mai auzit înBucureşti, până s‐o poată vedea toată lumea.„Jucă apoi, scrie C. Ollănescu 1391 , Baba Hârca 1392 cu un succes nebun,care desfundă mahalalele şi făcu, zile după zile şi seri după seri, să curgă lumeala poarta Teatrului. Vestea despre Millo luase într’atâta proporţiile unuieveniment, că veneau boierii de pe la moşii să‐l vază jucând şi chiar Vodă cuDoamna se coborî de două ori de la Câmpina 1393 , într’adins pentru a se ducela teatru”.Unii dintre artiştii în reprezentaţia dela Bossel aveau anunţuri pline depitoresc: astfel, în 1856 ,,d‐l Humpf, flautist distins care a avut onoarea săse producă în faţa M. S. Imperiale Sultanul la chioşcul de la Top‐Hane 1394şi care, în semn de înaltă mulţumire, a primit dela M. Sa o tabacheră cudiamante, anunţă că a părăsit Constantinopole pentru a veni în Bucureştiunde are de gând să dea un concert”.Dar, de bună seamă, cel mai impresionant a fost d‐l Apollinaire deKontzky „prima vioară solo a împăratului Rusiei”, care, într’o seară a anului1850, îşi făcu intrarea în Bucureşti, prin Podul Mogoşoaei, într’o caretă cu8 cai albi, la lumina torţelor purtate de lachei 1395 pudraţi care înconjurautrăsura...Sala Bossel, deschisă larg tuturor artelor, primea şi expozanţi ca pe d‐lG. de Brunfaut, artist în sticlă 1396 , care arăta şi vindea bucureştenilor, întremulte altele, lucruri lucrate de dânsul în această spărgătoare materie, ca un