10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

526 ■ <strong>GHEORGHE</strong> <strong>CRUTZESCU</strong>plan internaţional problemele tineretului. N.B. Juristul Toma Stelian a realizat casade pe şoseaua Kiseleff pe care, prin testament, a donat‐o, împreună cu valorile depatrimoniu artistic, pentru a deveni un muzeu de artă, care, în perioada interbelică,a şi funcţionat, completându‐şi treptat patrimoniul. La 1948, în marea zbutăcire aculturii româneşti, acest muzeu a fost desfiinţat, patrimoniul „redirecţionat” cătrealte instituţii muzeale. După alte funcţionalităţi clădirea a ajuns să găzduiască, anibuni, Uniunea Scriitorilor. La anii `80 s‐a procedat la o amplă lucrare de consolidare,restaurare pentru a deveni sediu de ambasadă. După 1990 în speranţa că „restitutioin integrum” va fi o realitate şi pentru cultura românească şi actele de bine alepredecesorilor am sperat că Muzeul Toma Stelian va renaşte. Deşartă speranţăclădirea ajungând să găzduiască sediul unui partid.Toma Stelian (aprilie 1860, Craiova – 24 octombrie 1925), şi‐a făcut studiilela Craiova şi Bucureşti, a absolvit facultatea de Drept, luându‐şi doctoratul la Paris.Avocat, profesor universitar la Iaşi şi Bucureşti, ministru, deputat şi colecţionar. Apus bazele muzeului de artă, colecţia reunind valoroase piese ale picturii şi sculpturiinaţionale şi universale. Timp de câteva decenii în secolul XX muzeul şi‐a desfăşuratactivitatea în casa construită pe şoseaua Kiseleff.2240Strada Imperială, devenită la 1878, cu anumite corecţii de sistematizare,tronson al străzii Ştirbei Vodă.2241Afirmaţia autorului privind pe banul Grigore Cantacuzino, având ca fiu peIordache căsătorit cu fiica lui Mavros, impune unele precizări. Arborele genealogicne oferă următoarea filieră. Iordache Cantacuzino (1747‐1803), culcer, căsătorit cuMaria /Maricuţa/, fiica marelui vornic Ştefan Pârşcoveanu, a avut doi fii: GrigoreCantacuzino (1800‐1849, mare vornic, căsătorit cu Luxiţa Cretzulescu (1819‐1894),având trei fete şi un fiu pe nume George; al doilea fiu al lui Iordache a fost ConstantinCantacuzino (? ‐1877), caimacam în anii 1848‐1849, căsătorit cu Zoe Slătineanu (?‐1839), având o fată şi trei băieţi, printre care pe Ion /Iordache/ (1825‐1878) sau(1820‐ ?), cu studii la Paris, judecător, preşedinte al Curţii de Casaţie, ministru şideputat, căsătorit cu Marie Mavros. Referindu‐se la Grigore, autorul prezintă, defapt, pe Constantin Cantacuzino.2242Tarsiţa Filipescu (? ‐1854), născută Manu, fiica lui Ioan, mare vornic şi aAnei Ghica.2243Din a doua căsătorie cu Sevastiţa a avut trei fiice; celelalte două căsătorite,una cu Ion Ghica şi cealaltă Aspazia cu Wilhelm N. von Kotzebue (19 martie 1813Reval, azi Tallinn – 24 octombrie 1887, Reval), diplomat şi scriitor german, membrude onoare al Academiei Române.2244Dădea dimineaţa armăsarii la coardă – antrenamentul zilnic care se face cucaii de curse.2245Strada Palatului făcea legătura între vechiul traseu al străzii Ştirbei Vodă şiintrarea secundară spre zona serviciilor la Palatul Regal.2246Biserica Stejarului se afla pe Aleea Palatului nr. 2. Cunoscută din documentede la sfârşitul secolului XVII ca o construcţie din lemn. În secolul XVIII, la 1763 a

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!