GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 267manifestarea „Târgul Moşilor”. De aici şi vechiul drum (calea Moşilor) care uneaCurtea Domnească cu câmpul din afara oraşului unde aveau loc manifestările, iniţial,în veacul al XVII‐lea, amintea de cei căzuţi din cele două tabere care s‐au luptat înzonă, confruntarea culminând cu asedierea celor aflaţi în zona mănăstirii Plumbuita.Evenimentul a condus la promovarea noului domn Matei Basarab în scaunul ŢăriiRomâneşti.248Geamala – mască uriaşă care‐i acoperea în întregime pe saltimbanci.Pe străzile oraşului, la Curtea Domnească şi la curţile boierilor, sau la bâlciurisaltimbancii prezentau spectacole mult gustate de public. Prin cele enunţate, adeseorifolosind un limbaj dur deranja stăpânirea şi de aici măsurile represive împotriva celorcare lansau asemenea manifestări.249Dumbrava Bănesei din zona râului Colentina, în nordul oraşului, cuvegetaţie bogată, armonios dezvoltată în secolele trecute, care a generat, în al patruleadeceniu al secolului XX, parcul ce azi îl definim Herăstrău.Vezi notele: 210, 415, 596, 1179, 2173, 2200.250Este vorba de ziua de 21 mai, ziua Sfinţilor Constantin şi Elena, consideraţipatroni religioşi şi protectori ai ţării, apărând ca atare în simbolurile heraldice pesteagurile epocii. Fiind patronii de hram ai Catedralei Mitropolitane până la 1925 şiulterior Patriarhale a Bisericii Ortodoxe Române Sf. Lăcaş era un mobilizator factorla cele bune sau rele a întregii simţiri româneşti în a rezolva cele de cuviinţă.251Prapure domnesc – steag, în general de formă pătrată, având cusute cu fir deaur reprezentări umane, astrale şi texte.252Caftan.Vezi notele: 68, 129, 900, 961.253Între prerogativele domnului se numără şi acelea de a amnistia şi a graţia, lazile de sărbătoare, pe cei osândiţi.254Ceair – locul împrejmuit de păscut al cailor, în general o zonă de câmpie,de luncă nelucrată în apropierea unei surse de apă. Era locul unde se aflau caii deschimb atât pentru călăreţii purtători de mesaje, cât şi pentru vehiculele purtătoarede persoane. În general asemenea ceairuri se aflau la marginea localităţilor. Cutimpul prin dezvoltarea aşezărilor funcţia a dispărut însă s‐a perpetuat denumirea.Exemplificăm citând actualul cartier „Ceair” din municipiul Piteşti.255Aprod – fecior de boier dat la Curtea Domnească pentru a sluji ca paj sauscutier. Era prilej de a porni de jos pentru a urca, în timp, după calităţile fiecăruia(dar şi după împrejurările care‐l favorizau) treptele ierarhice boiereşti. În decursultimpului sensul s‐a modificat, termenul definindu‐l pe slujbaşul care păzea intrareaîn sălile unor instituţii, cum ar fi sălile tribunalelor, introducând publicul atuncicând i se comanda.256Comis – boier din divan care avea în grijă grajdurile domneşti. Marele comisera mai mare peste comişi.