GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 407se îndreptau interesele negustorilor din Europa şi chiar de mai departe. Astăzi este uncentru al tehnicii de vârf, concomitent fiind cu meniri administrative, universitare şiculturale. Este renumit prin valorile adăpostite în muzeele sale.1174Taxid – călătoria pe care o făceau negustorii în străinătate pentru a vinde şia cumpăra mărfuri. În general aceştia erau negustori toptangii care cumpărau maricantităţi pentru a le vinde la reîntoarcerea în ţară negustorilor locali.1175Paraclisul ortodox din Lipsca – a fost sfinţit în 1858 prin grija negustorilorromâni stabiliţi în acest oraş. Primul preot a fost Ghenadie Ţeposu. Biserica şi‐aîncetat activitatea în 1881.1176Lipsesc informaţii despre construcţie şi eventuala activitate, cărui cultaparţine în prezent.1177Pasajul Român – se afla pe locul unde în prezent se înalţă clădirea care laparter şi mezanin a fost sortită să adăpostească magazinul „Muzica”. Dacă dinspreCalea Victoriei pasajul a dispărut cu desăvârşire poate fi încă remarcat din parteopusă, prin dispunerea unor vechi construcţii flancate de blocurile anilor ’60 aiveacului XX. Tumultul acelor timpuri a dispărut totalmente.1178Fialkovschy – a reuşit să ţină o cofetărie şi o cafenea renumite, pe parcursula două decenii, amenajate la parterul casei Törok, situată în imediata apropiere ateatrului. Între anii 1853 şi 1898 localurile erau frecventate de numeroşi oameni deartă.Vezi notele: 1193, 1826, 1886, 1887.1179Biserica Albă de pe Podul Mogoşoaei se află în apropierea intersecţieiacestei artere cu uliţa Fierăstrăului (Herăstrăului), astăzi, după ani cât a fost numităstrada Cosmonauţilor, a devenit George Enescu, unul din blocuri fiind purtător alunei plăci de marmură care consemnează vieţuirea ilustrului muzician în respectivuledificiu.Biserica Albă din Calea Victorie nr. 110, a fost cunoscută în trecut şi cu denumirile„Popa Dârvaş”, „Biserica Vişicăi”. A fost zidită de popa Dârvaş şi jupâneasa Vişica laînceputul secolului al XVIII‐lea în mahalaua Dârvaş. A fost dărâmată de cutremuruldin 14 octombrie 1802, fiind reclădită de Nicolae Trăznea la 1807, apoi renovată în1873, cu acel prilej fiind pictată de Gheorghe Tattarescu, ulterior cunoscând revenirireparatorii la 1925, 1945, 1949. Este o construcţie dreptunghiulară cu un pronaosfoarte mic, naos mare, are absida altarului semicirculară. Cu un pridvor neoclasic.Exteriorul a cunoscut refaceri în decursul timpului.Aici a cântat în anii adolescenţei Haricleea Hartulary Darcle.Vezi notele: 229, 2154.1180Hanul „Trăsnea” – aminteşte de clucerul Nicolae Trăsnea care, la începutulsecolului XIX, a ridicat hanul pe terenul de pe Podul Mogoşoaei unde astăzi sedeschide strada Ştirbei Vodă. Evolutiv, în al optulea deceniu, hanul a devenit hotelul„Orient”. Construcţia a fost demolată la 1897 pentru a face loc unei noi construcţii.1181Grigore CAPŞA (1841‐1902, Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 26, locul 2),