10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 4491580Munte Adlerberg (dealul Vulturilor din Buda). Şi la alţii se poartă exagerărileşi când e vorba de cote de înălţime. Dacă la noi cea mai înaltă cotă de nivel peteritoriul Capitalei este de 89 m. lângă stăvilarul de la Ciurel totuşi afirmăm că avemDealul Spirii, Dealul Arsenalului, Dealul Podgorenilor (Mitropoliei, Patriarhiei),Dealul Cotrocenilor, Dealul Filaretului, Dealul Şerban Vodă, Dealul Piscului, DealulVăcăreşti deşi toate constituie limita malului drept al Dâmboviţei care, în procesulde adâncire a albiei, a erodat malul sugerând o oarecare diferenţă de nivel între zonaluncii şi terasa superioară. La fel pentru unguri lipsa marilor înălţimi i‐a determinatsă considere pantele plantate cu viţă de vie ca fiind munte. Este bine să ne reamintimce am dobândit în clasa a III‐a primară ca noţiuni elementare de geografie fizicăîntrucât enunţul că dealurile sunt formaţiunile care au minimum 500‐600 m esteîncă acceptat ca noţiune de relief. Este totuşi o distanţă între Bucureşti şi norduloraşului Ploieşti unde avem în faţa ochilor primele dealuri efective, spre care porneştecelebrul drum al vinului pentru a face cuvenitele popasuri în celebrele podgorii.Oraşul Budapesta se află în Câmpia Panonică fiind străbătut de apele fluviuluiDunărea. Unele proeminenţe de relief sunt consemnate ca munţi în peisajul oraşului.Cităm Adlerberg, Mecsek. Ungaria are spre NV formaţiuni de dealuri şi munţi mici,iar spre NE ramificaţii ale Munţilor Carpaţi. Cea mai înaltă zonă se află în Matra,vârful Kerekes având 1015 m.Vezi notele: 102, 382, 490, 948, 1102, 2092.1581Vânzări de persoane – formă de transmitere a forţei de muncă de la unproprietar la altul practicată până în a doua jumătate a secolului XIX. Revoluţia dela 1848 a integrat în Proclamaţia de la Izlaz desfiinţarea acestui drept al boierilorşi eliberarea tuturor robilor. Dezrobirea ţiganilor prin despăgubirea boierilor a fostrealizată prin decretul de la 26 iunie/8 iulie 1848 care aducea la cunoştinţă că dela 10/22 iulie toţi robii ţigani sunt liberi. Cu acest prilej s‐a constituit o comisiecompusă din Cezar Boliac, Petrache Poenaru şi Ioasaf Snagoveanu menită a dadezrobiţilor adeverinţe de eliberare, iar boierilor acte pentru despăgubire. Aceastămăsură s‐a lovit de reaua voinţă a multor boieri retrograzi. Instituţia robiei, specificăEvului Mediu, era caracteristică în Ţara Românească şi Moldova prin dependenţatotală a unui rob faţă de stăpânul lui. Robul avea dreptul să deţină (el şi familiasa) proprietăţi personale. Stăpânul nu avea drept asupra vieţii robului. Emanciparearobilor a fost finalizată prin decretul domnitorului Barbu Ştirbei din 8/20 februarie1856.1582Muşterii – cumpărători.1583Pitar – brutar, în acest caz însă boierul însărcinat cu aprovizionarea CurţiiDomneşti sau a oştirii cu pâine.1584Constantin (Costache) ARISTIA (circa 1800‐1880, Bucureşti, cimitirul Sf.Vineri), carieră didactică, actor şi scriitor, membru fondator al Societăţii Filarmonice;traducător din Homer şi Alfieri.Vezi notele: 1033, 1148.1585Mohamed (570/580‐632), gânditor şi reformator religios şi social alneamurilor arabe. Profet şi fondator al Islamului. În cronologia musulmană, refugiul

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!