GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 527fost construită din zid. Avariată de cutremurul din 1838, a fost restaurată de cătrearhitectul Paul Gottereau la1894, demolată cu ocazia restructurării zonei palatului,în 1960.2247Hotelul „Imperial” de pe Strada Imperială nr. 2, clădire demolată cu ocaziaextinderii Palatului Regal, a remodelării străzii Ştirbei Vodă.2248Casa Wapnner I din Calea Victoriei nr. 61‐63, cu magazinul care oferea, laînceputul secolului XX, lămpi pentru electricitate şi gaz aerian.2249În perioada anterioară celui de al optulea deceniu al secolului XIX, stradaŞtirbei Vodă, în apropierea bisericii luterane, se îndrepta spre sud, ajungând înapropierea Teatrului cel Mare la Podul Mogoşoaei. Modificările urbanistice de la1878 au remodelat traseul, dându‐i continuitate pe traseul est‐vest până la CaleaVictoriei. Cu timpul, panta a fost modificată, înlăturându‐se dificultăţile cu care seconfrunta iniţial tramcarul, surugii fiind obligaţi să solicite la maximum caii. Pânăde curând mai rămăsese ceva din diferenţa de nivel, evidentă mai ales între străzileŞtirbei Vodă şi Nicolae Grigorescu. Dispariţia ultimei străzi cu ocazia realizăriicomplexului hotelier „Bucureşti” a atenuat şi mai mult această pantă.2250Domeniile Coroanei. Pentru susţinerea economică a Casei Regale lapropunerea lui Ion C. Brătianu Parlamentul României a adoptat Legea pentruconstituirea Domeniilor Coroanei la 9 iunie 1884 prin care din proprietăţile statuluise acorda spre administrare, exploatare pentru a dobândi uzufructul unei suprafeţede 129.989 ha, teren în diverse forme de relief din munte şi până în luncă. Terenurileerau în următoarele amplasamente: judeţul Suceava moşiile Mălini, Borca, Sabasaşi Fărcaşa; judeţul Neamţ moşia Bicaz; judeţul Vaslui, moşia Dobrovăţ; judeţulRâmnicu Sărat, moşia Domniţa; judeţul Brăila; judeţul Prahova, moşiile Gherghiţa,munţii Clăbucetul şi Caraimanul; judeţul Dolj moşiile Sadova, Segarcea, judeţulIlfov moşia Periş‐Cocioc.Familia regală a dobândit în decursul anilor şi proprietăţi private la Mănăstirea,judeţul Ilfov, azi Călăraşi, 6694 ha; Copăceni 50 ha.Exploatarea era asigurată de un administrator numit de rege. Pentru ani buniadministrator a fost Ion Kalinderu.Ioan Lazăr KALINDERU (28 decembrie 1840, Bucureşti – 11 decembrie 1913,Bucureşti, cimitirul Bellu, figura 5, locul 1). Studii licenţă şi doctorat în drept laParis, activitate juridică, orator, preocupări pentru istoria dreptului, apreciat pentrumodul cum a tratat răscumpărarea drumurilor de fier de la firma Strousberg şiadministrarea Domeniilor Coroanei din anul 1884, colecţionar, donator, filantrop,publicist, membru corespondent 25 martie / 6 aprilie 1887, titular al AcademieiRomâne 11 / 23 martie 1893, membru al societăţii Ateneul Român, 8 mai 1885.La crearea Domeniilor Coroanei a fost numit administrator, intrat în funcţie la26 septembrie 1884, remarcându‐se prin activitatea desfăşurată ca bun organizatorşi civilizator al zonelor unde erau amplasate unităţile respective. Prin cele întreprinsegospodăriile din compunerea Domeniilor Coroanei s‐au afirmat ca productive,rentabile. Rezultatele au fost prezentate şi în cadrul expoziţiilor organizate la Craiovala 1887 şi la Bucureşti în grădina Cişmigiu, ambele ale cooperatorilor. O atenţie