GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PRIMII PAŞIPE PODUL MOGOŞOAEIPodul Mogoşoaei începe cu o ruină – temeliile unei clădiri, care trebuiasă fie Senatul 378 – şi se sfârşeşte, măreţ, cu Arcul de Triumf 379 . Aş dori să fieaceasta un simbol.Unde sunt azi fundaţiunile Senatului, peste care se va ridica, poate, odată,un Palat Cultural 380 , se afla odinioară unul din palatele lui Brâncoveanu 381 .Vodă însuşi locuia în palatul de sub dealul 382 Mitropoliei 383 , iar aci erau „caselecoconilor 384 Măriei Sale”, cum spun documentele brâncoveneşti, Erau casemari, având în fund grădină care se întindea până în Dâmboviţa căci, pânăîn 1884, când a fost canalizată, Dâmboviţa curgea mult mai la miazăzi. Chiarşi Sf. Spiridon Vechi 385 , frumoasa bisericuţă albă, azi pe jumătate intrată înpământ, era pe malul stâng.Am mai apucat palatul, în ultimii ani ai veacului trecut.Era atunci o ruină, cu proporţii frumoase şi linii drepte. Acoperişulcăzuse, prin arcadele ferestrelor se zărea o curioasă scară dublă, şi pe ici pecolo, petece de frescă. Prin curte câte o frântură de coloană, câte o bucată defiridă, zăceau prin bălăriile crescute cât omul.În casele astea locuise până la 1832 Grigore Brâncoveanu 386 , ultimulvlăstar al neamului. Deoarece văduva lui, Safta Brâncoveanu 387 , crescuse şiînfiase pe Zoe Mavrocordat 388 , soţia lui Gheorghe Bibescu Vodă 389 , îi lăsădupă moarte şi casele în care trăise. Iar după moartea lui Vodă Bibescu, caseleintrară în stăpânirea fiului său Gheorghe 390 . Acesta, ofiţer în armata franceză,se bătu pentru Franţa în Mexic, în Algeria, în războiul din 1870 şi se căsătoriapoi, la Paris, cu Principesa Valentina de Caraman‐Chimay, cu care avu patrucopii, dintre care cel mai mare fu Gheorghe Valentin Bibescu 391 , încetat dinviaţă acum doi ani.Gheorghe Bibescu restaură casele pe la 1872 şi dădea în ele balurivestite iar, după ce se mută în strada Mercur 392 , închiriă palatul DoctoruluiBabeş 393 care îşi aşeză în el microscoapele şi eprubetele. Iar după ce Institutulbacteriologic se mută în casă proprie 394 , locul fu vândut Statului care, în 1912,a început să ridice pe dânsul Palatul Senatului.Judecând după proiectul publicat pe atunci, trebuia să fie o clădireminunată, care de altminteri semăna cu Capitolul dela Washington. S’a şilucrat intens, trei ani de zile, cheltuindu‐se, zice‐se, peste 300 milioane lei deazi.