GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DIN BULEVARD ÎN PIAŢA TEATRULUI ■ 145„Apoi, Înălţimea Sa, primind cu dreapta Sfânta Cruce dela P.S. PărinteEpiscop al Râmnicului 1519 au dat‐o mai întâiu spre sărutare marelui BanGrigore Băleanu 1520 , pe urmă miniştrilor, boierilor, ofiţerilor, ştabuluimiliţiei 1521 şi soldaţilor, zicându‐le I.S. „Christos a Înviat!” şi primindrăspunsul „Adevărat a Înviat!”.„Dar ce înfrumuseţă mai cu deosebire pompa slujbei a fost o armonienemaiauzită în biserica limbei noastre.Auzurile nu ascultă o cântare domoală cu care sunt obişnuite, ci o cereascăarmonie mângâie auzul, inima şi sufletul. Vreo doisprezece cântăreţi dinmiliţia naţională răsună o cântare chiar dumnezească, că erau învăţaţi în aceamelodie ce s‐aude în biserica rusească unde muzica înfăţişează Dumnezeiriitoată puterea sa cea încântătoare cu toată cucernia religioasă care se cuvine încasa celui Prea Înalt”.„Plăcerea şi mulţumirea norodului a fost atât de recunoscătoare şi mare,încât şi seara o mai mare parte au venit tot la această biserică, numai că doar omai auzi simfonia militară, atât se răspândise vestea tinerilor cântăreţi”.După 1848, autorităţile ruseşti de ocupaţie 1522 serbează la Sărindarsărbătorile lor, cu preoţi ruşi şi cor căzăcesc dar şi cu cântăreţii Mitropoliei„deprinşi acum în armonia cântărilor ruseşti”, cum scria generalul Lüders 1523 .De ziua Împăratului slujeşte însuşi Mitropolitul 1524 care îndreaptăcătre Cel Atotputernic rugăciunile cele mai fierbinţi pentru fericirea M.S.împăratului Rusiei, Augustul nostru Protector” 1525 .Este drept că tot Mitropolitul trebuia să meargă câteva zile mai târziusă‐l felicite, tot atât de „fierbinte”, pe Fuad Efendi 1526 , comandantul trupelorturceşti, cu prilejul serbărei Bairamului 1527 !Dar veni clipa când plecară şi turcii şi ruşii, şi Sărindarul rămase cefusese: biserică boierească unde se făceau cununiile şi înmormântările celemari, unde se împărtăşea Dimitrie Ghica 1528 , unde Scarlat Ghica 1529 veneaadesea să‐i citească preotul Ioniţă câte un acatist, unde s’a cununat MihailKogălniceanu 1530 , unde Constantin Cantacuzino 1531 , înainte de a pleca înstrăinătate, punea să i se citească moliftă 1532 de călătorie.Cum arăta Sărindarul pe la mijlocul veacului trecut ne‐a spus SpiruHaret 1533 , într’o comunicare apărută în 1911 în Buletinul ComisiuneiMonumentelor Istorice 1534 :Biserica însăşi era încă, de bună seamă, aşa cum ieşise din mâinele luiMatei Basarab. Mai târziu, pe la 1865, cei care aveau în neam pocit‐o pentrutotdeauna, dar a fost şi pricina dărâmării ei mai pe urmă. Anume, în parteadespre intrare, i s’a făcut un adaos deasupra căruia s’au ridicat 2 turnuri înalte,în locul celor 2 turnuleţe ce se mai văd în fotografia din colecţia Zweifel 1535 ,publicată de Colonelul Popescu‐Lumină. Adaosul făcut bisericei, neavândnicio legătură cu vechea clădire, s’a despărţit treptat de dânsa şi a început să