GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 385domn al Ţării Româneşti de către Extraordinara Obştească Adunare la 20 decembrie1842 / 5 ianuarie 1843 şi a domnit până la silita abdicare din 13/14 iunie 1848. Întimpul domniei sale Rusia s‐a amestecat în problemele ţării, fapt care i‐a impus omare prudenţă pentru a nu le oferi acestora prilej de a reintra cu oştile. A intrat înconflict cu Adunarea Obştească. S‐a preocupat de redresarea economiei, restaurareamonumentelor, propăşirea culturală.Perioadă în care se realizează în Capitală şi în ţară o serie de lucrări edilitaremenite de a contribui la metamorfoza localităţilor. A contribuit la pregătirea viitoareiuniri prin desfiinţarea vămilor între Ţara Românească şi Moldova. A eliberat ţiganiidin robie. A fost silit în iunie 1848 să demisioneze, conştient că ţara va fi invadată detrupele „protectoare” ale Rusiei şi ale Puterii „Suzerane” pentru a înăbuşi idealurileRevoluţiei. A părăsit ţara pentru a reveni în 1857, participând la lucrările AdunăriiAd‐hoc. După anii exilului a revenit în ţară fiind ale preşedinte în Adunarea Ad‐hocunde a militat pentru Unirea Principatelor. A fost ales şi în 1862 ca deputat, dara refuzat mandatul trăind în Franţa până la accidentul de trăsură din 1873. Cât adomnit a căutat ca să asigure prosperarea ţării, cele întreprinse fiind însă atenuate depermanenta presiune din partea protectorilor instauraţi după 1829.Printre altele a acordat atenţie vestigiilor trecutului aducând în ţară persoaneconsiderate competente pentru a realiza reparaţiile cuvenite. După abdicare a părăsitteritoriul ţării.Gheorghe /George/ Bibescu a fost căsătorit cu Zoe Mavrocordat, prin adopţiuneBasarab Brâncoveanu, pe care a pus‐o în interdicţie în noiembrie 1844 (cu care aavut 7 copii), pentru ca la 9 septembrie 1845, la Focşani să se recăsătorească cuMariţa Ghica, născută Văcărescu, căsătorită întâi cu spătarul Cristache M. Ghica. Cuaceasta a avut 2 copii.Vezi notele: 389, 1666, 2054.1040Şantan – local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole devarietăți pentru a distra publicul.1041Sala Slătineanu era în locul azi ocupat de Casa „Capşa”.Vezi notele: 14, 75, 776, 837, 1611, 1672.1042Sala Bossel – construcţie existentă până la demolare în zona aflată azi întreTeatrul „Odeon” şi pasajul „Imobiliara”. A servit la găzduirea a variate manifestăriculturale.Vezi notele: 1380, 1385, 2441.1043Nicolae T. ORĂŞANU.Vezi notele: 93, 154, 1898.1044„O du liber Augustin” – cântec de petrecere, la modă în epocă, adus denemţii stabiliţi sau în trecere prin Bucureşti.1045Grizete – tinere de moravuri cam îndoielnice, dar nu venale.1046Mitenuri – mănuşi care acoperă numai o parte a mâinii, lăsând liber vârfuldegetelor.1047Damicelă – femeie de moravuri uşoare.