GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 491decedat bolnav de ciumă la Bucureşti, fiind îngropat în incinta mănăstirii Văcăreşti,ctitoria sa.Vezi notele: 293, 787, 1934, 1962, 1963.1920Iordache P. KRETZULESCU (1680‐1746), fiul marelui logofăt Pârvu şial Vişei. Căsătorit cu Safta Brâncoveanu la 1700 când era postelnic. Sub NicolaeMavrocordat a ajuns, la 1717, mare vornic.1921Pârvu R. KRETZULESCU (1660‐1690), fiul lui Radu Kretzulescu; vătafde aprozi, mare postelnic.1922Fiicele lui Constantin Brâncoveanu.Vezi notele: 323, 384.1923Hrisovul – act domnesc, care, în epoca feudală, servea ca document deproprietate, de etalare a privilegiilor primite ca răsplată pentru serviciile făcutedomnului ţarii. Socotit ca act solemn, provenind din cancelaria domnească, eraautentificat cu unul sau mai multe peceţi. Din secolul XVI purtau şi semnăturadomnului. Pe multe hrisoave se întâlnesc şi menţiunile prin care se reconfirmăulterior de către alţi domni aceste privilegii. Prestanţa actului era sugerată dematerialul suport, modul îngrijit de scriere a textului (inclusiv realizarea litereiiniţiale, titulatura, cartuşul pentru semnătura domnului), miniaturile incluzândstema, portretele domnului şi al doamnei, alte scene, policromia, folosirea aurului,toate erau menite să contribuie la creşterea prestanţei acestui act. Toate aceste calităţifăceau ca un asemenea act să‐l coste pe beneficiar sume importante, motivate deveniturile ce‐i reveneau din aplicarea prevederilor din actul obţinut. Pe parcursulanilor, diverşi laici sau mireni au căutat să suprime asemenea acte pentru a‐i înlăturajuridic pe adevăraţii beneficiari ai drepturilor obţinute.1924Satul Cretzulescu (?) Creţuleşti Mănăstirea (Rebegeşti), sat din perimetrulcomunei Creţuleşti din vechiul judeţ Ilfov, plasa Snagov, aparţinând în trecuteparhiei Bisericii Creţulescu. Exista şi o moşie Creţulescu, în comuna Amarul,cătunul Miroşi, judeţul Buzău, proprietatea bisericii Creţulescu din Bucureşti carestăpânea acolo 600 ha.1925În deceniile următoare s‐a impus ca Uliţa sau Podul Mogoşoaei.1926Stânjenul.Vezi notele: 1237, 2209.1927Constantin Brâncoveanu – a fost ridicat din Bucureşti de un agă venit la23 martie 1714 cu firman de mazilire şi dus cu întreaga familie la Istanbul. Aici afost închis în cetăţuia Şapte Turnuri. Caznele îndurate n‐au reuşit să‐l determinesă facă declaraţii care să devină capete de acuzare la adresa sa şi a celorlalţi membriai familiei. La fel a procedat atunci când interogatoriul viza locurile de ascundere aaurului deţinut. Şi‐a primit osânda la 15 august 1714, fiind obligat ca înainte de a fiomorât să asiste la uciderea celor trei fii şi a ginerelui. Trupul i‐a fost aruncat în apeleBosforului de unde a fost scos în taină şi îngropat în Istanbul. La 1720 osemintele i‐aufost aduse în secret, şi cu mare taină au fost reînhumate în ctitoria sa din Bucureşti,