GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

260 ■ GHEORGHE CRUTZESCUdobândea urcarea şi coborârea concomitentă a două găleţi. Una plină, cea care urcaşi cea goală care cobora pentru a se umple. Localizarea formulată este relativă, ştiuteste că această fântână este în directă relaţie cu cimitirul, care, conform uzanţeloranterioare măsurii de a nu mai permite înmormântări în oraş, era în jurul bisericiiCreţulescu.Vezi notele: 1887, 1948.195Alexandru V. IPSILANTI.Vezi notele: 70, 131.196Biserica Sărindari şi terenul adiacent au fost în atenţia generaţiilor de lasfârşitul secolului XVIII şi începutul celui următor. Numeroase iniţiative au căutat săconfere locurilor o deosebită prestanţă. A fost epoca când, folosind tuburile ceramice,s‐a adus apă de la mare distanţă. Elementarele condiţii necesare pentru buna circulaţiea apei erau: 1) să fie asigurată zona de recoltare pentru a nu fi colmatat sorbul, 2)traseul să fie cu înclinarea cuvenită, 3) asigurată permanenta curăţenie la locurile decurgere. Iniţiativa lui Alexandru Ipsilanti a permis amenajarea hidrotehnică.Vezi notele: 752, 1504, 1511.197Suru başa – mai marele peste cei ce asigurau alimentarea cu apă, responsabilcu întreţinerea lucrărilor hidrotehnice.198Locul vechii fântâni din faţa actualei clădiri a Cercului Militar Naţional afost luat de fântâna dintre cele două scări care conduc la terasa restaurantului. Ea afost însă creată spre finalul secolului XIX ca o componentă a programului de măsuriadoptat pentru pregătirea Capitalei pentru a primii vizita protocolară a familieiimperiale a Imperiului Austro‐Ungar.199Biserica Izvorul Tămăduirii – ctitoria lui Nicolae Mavrogheni vv. şi asoţiei sale Maria situată pe actuala stradă a Monetăriei nr. 4 a fost zidită între anii1785‐1787. În apropiere au fost ridicate case domneşti precum şi casa apelor. Astăzitrecem pe lângă gardul şcolii şi remarcăm o cişmea, fără apă, care cândva ofereatrecătorului însetat apa adusă pe olane prin preocuparea lui Nicolae Mavrogheni.200Strada Berthelot de azi, după numeroase rebotezări. A fost definită multtimp ca a Fântânii amintind de existenţa Cişmelei Roşii, nume preluat de la culoareacărămizilor. A rămas în memoria colectivă prin realizarea, prin preocuparea domniţeiRalu, a sălii unde au fost organizate reprezentaţii teatrale.Henri Mathias BERTHELOT (7 decembrie 1861, Fleurs, Loire, Franţa – 21ianuarie 1931, Paris) studii şi carieră militară, în primii ani ai războiului /1914‐1916/a îndeplinit misiuni la Marele Stat Major în calitate de general ca în toamna anului1916 să fie trimis în România conducând Misiunea Militară Franceză, avândcalitatea de consilier tehnic în Marele Cartier General al Armatei Române. A avutpreţioase contribuţii în iarna 1916‐1917 la reorganizarea, dotarea şi instruirea oştiriiromâne care, în condiţiile verii anului 1917 atât în acţiunile ofensive cât şi în celedefensive, a demonstrat modul cum şi‐a însuşit cele preconizate de el. Prin modul decomportare a câştigat repede simpatia atât a comandanţilor cât şi a trupelor. Analizape care a întreprins‐o l‐a ajutat ca în foarte scurt timp să înţeleagă de unde proveneau