GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

294 ■ GHEORGHE CRUTZESCU416Acoperit‐o – referinţă la realizarea planşeului peste cursul apelor Dâmboviţeidintre Piaţa Senatului‐Podul Şerban Vodă.Vezi notele: 66, 102, 131, 151, 240, 310, 382, 408, 410, 414, 418, 419, 423,437, 751, 1094, 1135, 2211.417Curtea Veche. Curtea Domnească. Zona a reţinut atenţia domnilor ŢăriiRomâneşti încă din veacul al XV‐lea. Mircea cel Mare a dispus realizarea unor lucrăricare vor constitui nucleul a ceea ce a devenit, în timp, Curtea Domnească. Radu celFrumos (1462‐1474) a avut curte la Bucureşti. Domnul Mircea Ciobanul şi‐a stabilitla Bucureşti Capitala, construind o mare Curte Domnească preluând elementeedificate de la predecesori. Vicisitudini, refaceri, amplificări au solicitat contribuţiilemultora din domnii ţării. Matei Basarab, Gheorghe Duca şi Constantin Brâncoveanuau realizat reparaţii, adaptări la condiţiile epocii.La 1776 a fost părăsită în urma unor distrugătoare incendii, ruinele devenind„împărăţia” Crailor de Curte Veche.Vezi notele: 273, 334, 1274, 1365.418Curtea Arsă. Investiţia realizată de Alexandru Ipsilanti a valorificat terenullimitrof mănăstirii Mihai Vodă. Amplasată în zona înaltă a cornişei malului dreptal râului Dâmboviţa, până atunci terenul fiind o mare podgorie a mănăstirii. Nouacurte a avut o viaţă scurtă, incendiile definind‐o drept Curtea Arsă, determinândrenunţarea la folosirea ei. Cu timpul terenurile au căpătat noi funcţionalităţi, fiindatribuite armatei care a edificat cazărmi, depozite, terenuri de instrucţie, ArsenalulArmatei.Vezi nota: 151.419Curtea Brâncoveanului. Vatră a familiei lui Papa, tatăl lui ConstantinBrâncoveanu, se afla în actualul perimetru al Pieţii Unirii, în colţul sud‐vestic lapoalele colinei care găzduieşte în prezent ansamblul Patriarhiei Bisericii OrtodoxeRomâne. Vandalizată de către seimenii răsculaţi care l‐au ucis pe Papa Brâncoveanu,răscolită de otomanii veniţi să‐l ridice pe mazilitul domn Constantin Brâncoveanu,ansamblul s‐a ruinat treptat. Cu trecerea timpului spaţiul a fost folosit pentruamenajarea Pieţei Bibescu, în finalul secolului al XIX‐lea, care l‐a rându‐i n‐a avutvitalitatea dăinuirii. S‐a ridicat o Cruce pentru a‐l pomeni pe Papa Brâncoveanu,relicvă integrată în lista patrimoniului imobiliar a anului 1956 ca monument protejatsub auspiciile protectoare ale Academiei R.P.R. Şi a venit momentul declanşăriilucrărilor de amploare menite a realiza staţia complexă a metroului. Ignoranţa,neglijenţa, reaua voinţă au colaborat, provocând accidentul frângerii acestei relicve.Din fericire au fost operativ strânse fragmentele care, depozitate cu grijă, a permisca peste ani, prin preocuparea patriarhului Teoctist, să fie realizată o replică care afost amplasată puţin mai sus, pe tăpşanul de verdeaţă care separă căile de rulare spreansamblul patriarhal.420Însoţind pe ambasadorul englez Ainslie Robert care a trecut în anul 1794 prinţările române în drum spre Istanbul, Luigi Mayer a realizat o serie de desene inspiratede aspectele întâlnite. Ele au fost integrate în lucrarea lui Ainslie Robert publicatăla Londra în anul 1801. Gravura lui Mayer, din 1794, redă în fundal o construcţie