10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 357pe cele auzite. Aşa, treptat, o comunitate ajungea să‐şi realizeze o permanenţă. Dacăaveau şi avantajul <strong>unei</strong> conversaţii corespunzătoare vadul era creat. Treptat anumitemahalale, străzi au ajuns să fie denumite după cei care, venind în Bucureşti, trăgeaula respectivele adrese. Cei de pe plaiurile statelor germane găsiseră bune gazde nudeparte de Curtea Domnească şi vadul comercial din preajmă. Pentru 8 octombrie1878 Consiliul Comunal a hotărât o serie de schimbări de denumiri de străzi, urmândca să amintească generaţiilor viitoare evenimente ale Războiului Independenţei. Aşauliţa, strada Germană a devenit Smârdan amintind de cucerirea importantului punctstrategic de către Oştirea Română.860„Hanul Roşu” transformat în „Hotel de Valachia” se afla pe uliţa Franceză şiera amenajat pe vatra vechii Curţi Domneşti, în colţul dintre strada Şelari şi Franceză.Clădirea a fost adaptată pe la 1800, fiind încă menţionat la 1852, 1871.861Inchiziţia – instituţie juridică a bisericii catolice creată pentru a ancheta,judeca şi condamna pe cei ce manifestau nesupunere faţă de dogmele religioase. Deo soartă asemănătoare se bucurau şi cei care condamnau abuzurile clerului. Caznelefăceau parte din formele de interogare pentru a stoarce recunoaşterea faptelorimputate de la presupuşii vinovaţi. Instituţia avea un aparat complex, urmărindrecoltarea informaţiilor care să permită cunoaşterea stării de spirit şi înăbuşirea încădin faza incipientă a încercărilor de nesupunere.862Surugiu – vizitiul care conducea călare pe unul din caii înhămaţi la trăsuraboierească, diligenţa sau poştalionul.Vezi notele: 2325, 2386.863Aba – ţesătură din lână îndesată la piuă, de obicei albă, din care seconfecţionau haine groase de iarnă.864Speluncă – local rău famat, atât prin condiţiile oferite ca grad de igienă,confort, linişte, cât şi a anturajului, fiind locul unde se regăseau oameni preocupaţide rele comportamente.865Caravansarai – în lumea orientală han mare menit de a găzdui marilecaravane pornite să străbată continente. Prin mijloacele de transport, obiceiuri,comportamente constituiau adeseori un efectiv „turn Babel”.866Posadă – în geografie termenul defineşte un loc îngust obligatoriu de parcursdacă vrei să treci dintr‐o parte în alta. În acest caz probabil referinţă la suprafeţeleîncăperilor, a coridoarelor, gangurilor, a curţii.867Cloacă – referinţă la mizeria acumulată, neîndepărtată la timp dezagreabilăvizual şi urât mirositoare.868„Guide du Voyageur à Bucarest” francezul Ulysse de MARSILLAC.869„Hotelul Hugues” de pe calea Mogoşoaiei a existat anterior anului 1841, înfaţa lui ridicându‐se clădirea Teatrului cel Mare. Era o clădire cu parter şi două etaje,cu 40 de camere apreciate la timpul respectiv pentru confortul asigurat de patronulde obârşie franceză, renumit pentru variata bucătărie „europenească”. Restaurantulavea bucătărie franţuzească, românească, germană şi rusă.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!