GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DELA GÂRLĂ ÎN BULEVARD ■ 69după hanul lui Şerban Vodă. În mijlocul lui, o bisericuţă ridicată, unii spun deBrâncoveanu, alţii spun de Bălăceni, pentru iertarea păcatelor lui ConstantinAga. Altfel semăna cu celelalte hanuri mari, pomenite de Ion Ghica:„Curţi mari, pătrate, cu zidurile înalte şi tari de jurîmprejur, cu porţigroase de stejar, căptuşite cu fier, legate în piroane, şine şi lanţuri, cuclopotniţă deasupra gangului; în mijlocul curţii, biserica, ocolită de casetari de zid; compartimente unele lângă altele, fiecare cu pivniţă adâncă, cumagazie boltită, cu uşi de fier scoase pe o galerie cu arcade, pe coloane depiatră, cu capiteluri pe deasupra, cu odăi toate cu ferestrele şi cu uşile pe unpridvor care ocolea hanul dintr’un capăt până într’altul, comunicând cu douăscări mari, acoperite, faţă în faţă una cu alta: totul în stil italian, tipul adoptatpretutindeni în Archipel 643 şi în Marea Neagră, pe unde genovezii 644 aveaucontoare” 645 .Unele erau doar antrepozite de mărfuri, altele erau şi hoteluri pentrucălători, în sfârşit cele care înconjurau o mănăstire ca Sf. Gheorghe Nou,Stavropoleos 646 , Sf. Ion, adăposteau, într’o aripă, chiliile călugărilor şi locuinţaegumenilor.Cu timpul, grozavele ziduri ale hanurilor s’au spart, pe ici pe colo, şiprăvăliile au început să se aşeze cu faţa la stradă. În loc să meargă negustorul –cupeţul cum i se spunea – la boier acasă, cu bocceaua cu mărfuri în spinare,a început boierul, şi mai ales boieroaica, să meargă la negustor. Astfel se făcu,încetul cu încetul, transiţiunea dela „han” la magazinul de azi. Dar când s’anăscut de‐a‐binelea prăvălia şi hotelul, a murit şi hanul.Pe la 1850 vechea clădire a lui Constantin Vodă îşi trăgea sufletul. În1856 începe dărâmarea; dar o parte din zidurile din fund s’au mai văzut, pânăcând a început să se clădească Palatul Poştei 647 .Pe locul unde stătuse în prepeleac 648 capul lui Bălăceanu, vin să se aşezeantreprenori de spectacole. În 1857 se deschide aci un fel de Cafe Concert,„Walhalla” 649 . De inaugurare, se joacă o revistă vodevil, care la un momentdat reprezenta o scenă într’un închipuit parlament turcesc. Se râdea grozav,se râdea chiar atât de tare, încât hohotele ajungând la urechea consululuiturcesc, acesta porunci nu numai să se scoată piesa de pe afiş, dar să se închizăşi localul.Astfel fu curmată scurta vieaţă a „Walhallei”. În locul ei se aşeză, câţivaani mai târziu, circul Soulié care, în 1861, pentru ziua de naştere a luiCuza, anunţă: „Pentru aniversarea Alteţei Sale Serenisime Alexandru Ion I.Cuza vor avea loc la Circul Soulié o mare cursă naţională română întitulată„Unirea Principatelor” executată de domnişoarele Clementina şi Olga Soulié.Subiectul: Zeiţele Principatelor încearcă să se unească, le împiedecă însă geniulDiscordiei, dar acesta este răpus, şi zeiţele se unesc, sub steagul naţional, înstrigătul de „Trăiască România”.