10.07.2015 Views

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

250 ■ <strong>GHEORGHE</strong> <strong>CRUTZESCU</strong>definirea tuburilor cilindrice care serveau fie pentru alimentarea cu apă de la oanumită sursă, adeseori prin modul de îmbinare se asigura transportarea apei de lamare distanţă. Variate ca dimensiuni erau folosite şi pentru canalizare, evacuând dincasele cele mai bine dotate apa uzată, dejecţiile.128Divan turcesc – o sofa de proporţii diferite, de mică înălţime, în generalcorespunzând proporţiilor beneficiarului, vârstei, rangului, preocupărilor.Caracteristică îi era atât amplasamentul cât şi dotarea cu perne moi şi multe. Prinamplasament central beneficiarul avea posibilitatea să urmărească tot ce se petrecea înspaţiul respectiv, acordând atenţie la ce‐l interesa, ignorând sau expulzând tot ce erade prisos ca prezenţă umană. Instrumente muzicale, narghilele se aflau la îndemânapersoanei de pe respectivul divan. Măsuţe pentru servirea cafelei, a ceaiului făceauparte din ambientul divanului. Când era alăturat peretelui şi beneficiarul era dinrândurile oştenilor armele constituiau dotarea acestuia.129Caftan – mantie albă lungă şi largă folosită de lumea orientală, caracterizatăprin croiul şi elementele decorative care o împodobeau. Pentru cele mai scumpe sefolosea firul de aur sau de mătase.Protocolar, sultanul oferea noului domn un asemenea caftan lucrat de desăvârşiţicroitori şi decoratori. De aici verbul a căftăni, adică a înzestra o persoană cu unasemenea element de îmbrăcăminte care releva înalta recunoaştere a sultanului.O purtau iniţial domnii ţării şi marii demnitari. În epoca la care se referăautorul, ajunsese haină pentru cei care făceau serviciul în casele nobililor. În acest cazfirul de aur era înlocuit cu materiale textile.Vezi notele: 252, 961.130Alfons Royer în Aventura de Voyage, publicat în 1837.131Alexandru IPSILANTI (domn în Ţara Românească între 15 septembrie1774 – 4 ianuarie 1782 şi august 1796 – 22 sau 28 noiembrie 1797 iar în Moldovaîntre decembrie 1786 – 8 aprilie 1788) şi‐a început domnia după o carieră dedragoman în urma încheierii tratatului de la Kuciuc Kainargi din 10/21 iulie 1774care prevedea pentru cele două ţări scutirea de plătirea haraciului pe timp de doi ani.Rusia îşi asuma dreptul de a interveni în favoarea celor două ţări pentru a le apărainteresele. Drept urmare, în septembrie 1774 Poarta Otomană a dat un hatişerifprin care reconfirma drepturile celor două ţări dunărene şi limitarea monopoluluieconomic otoman, importantă breşă favorizând producerea şi desfacerea către terţibeneficiari a produselor ce nu interesa comerţul otoman.Domn cu multă învăţătură de carte a dorit să fie folositor în gospodărirea ţării.Printre acţiunile reformatoare se înscrie reorganizarea justiţiei, fiind create patrunoi instanţe pentru a rezolva litigiile de natură penală, civilă, comercială. Introducecondicile în care să fie consemnate hotărârile judecătoreşti şi elementele probatoriiprezentate instanţelor de judecată.Pentru o bună orientare a juriştilor a procedat la promulgarea unui nou cod delegi cunoscut sub numele Pravilnicească condică din 1780 sau Codul Ipsilante. A luatmăsuri pentru tipărirea <strong>unei</strong> condici în care a reunit prevederi ale vechii legislaţiibizantine, dar şi a prevederilor legii pământului care era la baza judecăţilor timpului.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!