GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

422 ■ GHEORGHE CRUTZESCU1335La acea dată cu rol funcţional singurul edificiu religios de la Curtea Vecheera biserica Buna Vestire, ctitoria lui Mircea Ciobanu ridicată în una din cele douădomnii (martie 1545 – noiembrie 1552 şi 1558‐1559). Aici se oficia actul solemnal investirii religioase a noului domn al Ţării Româneşti. Mitropolitul oficia aceastăslujbă, ungându‐l cu Sfântul Mir.1336Mitropolit – în acest caz autorul, făcând referinţă la modul general cumera uns un nou domn, a redat un ceremonial, fără a avea la timpul respectiv unmitropolit al Ungrovlahiei întrucât, la momentul evocat, scaunul mitropoliei eravacant. Mitropolitul Dionisie Lupu, refugiat la Braşov din 1821, fiind rechemat denoul domn, a refuzat să revină, având motive temeinice să nu se întoarcă. Supărase peotomani care‐l considerau omul Eteriei, supărase pe ruşi întrucât nişte angajamenteluate la numire nu le îndeplinise, iar faţă de noul domn se manifestase ca opozant alacceptării divorţului de prima soţie. Ca atare a preferat să rămână în surghiun.Pentru domn se impunea ca măsură prioritară desemnarea unui nou mitropolit.O incursiune în lista eventualilor eligibili i‐a dovedit că aceştia fie că erau de obârşiegreacă, sau cu pregătire în centrele greceşti. A recurs la o formulă radicală preferândsă desemneze o persoană cu bună pregătire spirituală dobândită într‐un aşezământde vieţuire monahală, purtătoare în veac a perceptelor ctitorului Matei Basarab. Achemat pe un călugăr ierodiacon de la mănăstirea Căldăruşani care, după parcurgereape jos a drumului şi după o discuţie edificatoare cu domnul, a fost promovat în scurttimp, urcând toate treptele care să‐l facă pasibil de a fi ales mitropolit la 11 ianuarie1823. Acesta a fost mitropolitul Grigorie al IV‐lea Dascălul care a păstorit neamulpână la radicala măsură a ocupanţilor ruşi adoptată prin voinţa contelui Pahlen, fiindînlăturat şi trimis în surghiun la Chişinău la 24 ianuarie 1829, unde a muncit latraduceri până în ianuarie 1831 când a primit învoirea să revină în ţară, însă cu silităoprire la Buzău, fiindu‐i cerută demisia pe care nu a făcut‐o. În aprilie 1833 a pututpărăsi Buzăul pentru a reveni la mănăstirea Cădăruşani. Modul cum a comentatprevederile textului primar al Regulamentului Organic l‐au determinat pe generalulPavel Kiseleff să‐l recheme să reia scaunul mitropolitan în august 1833 pentru a‐şiexercita misiunea până la 22 iunie 1834 când a decedat.1337Chivără – acoperământ de cap în formă de chipiu înalt folosit de anumiteunităţi militare; în cazul pompierilor era bogat decorată.1338Hatmanul – mare boier din anturajul domnului. Însărcinat cu comandaoştirii, mare spătar.Vezi nota: 178.1339Armaşul.Vezi notele: 182, 1302.1340Tuiuri.Vezi notele: 324, 609, 1364.1341Bostangii – soldaţi din garda sultanului care aveau în grijă grădinileseraiului sau primeau misiuni speciale, ca în acest caz, când păzeau un mare demnitaral Imperiului Otoman: domnul Ţării Româneşti.