GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

344 ■ GHEORGHE CRUTZESCUnumeroase edificii care au contribuit la prefaceri urbanistice. Spirit întreprinzător, aadus în ţară specialişti în prelucrarea pietrei, mai ales italieni, cu care a reuşit să punăbazele unei renumite întreprinderi producătoare de materiale de construcţie.783Jilţ domnesc – scaun înalt cu braţe capitonate, având un acoperământdecorativ, baldachinul, cu perdele bogat ornamentate cu fir de aur.784Casa de Depuneri – a fost înfiinţată prin legea din 1/13 decembrie 1864, dininiţiativa domnului Alecsandru Ioan I Cuza şi a unor valoroşi economişti doritoride a pune bazele unei instituţii româneşti de credit. Pe parcursul anilor a cunoscuto evoluţie complexă, relevând, de fapt, treptele parcurse de economia româneascăîn secolele XIX‐XX. Primul director al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni a fostEnric Witerhalder.Vezi notele: 680, 741.Enrich WINTERHALDER (1808, ? Austria – 14 mai 1889, Krintzendorf, lângăViena, Austria) A venit în Ţara Românească, iniţial intrând în noua armată a ţării. Afost momentul cunoaşterii lui C.A. Rosetti cu care a legat o prietenie trainică, celeînfăptuite ulterior fiind rodul unei cooperări ireproşabile, completându‐se fericit princeea ce le era specific temperamental. La 1848 a fost implicat în revoluţie. Atuncia fost împământenit, însă deznodământul i‐a impus exilul salvator. A fost librar şitipograf, redactor de gazete, autor a unor articole de analiză economică dar şi croniciteatrale, poet, dramaturg, traducător, folosind pseudonimul Ernescu. A introdus înmod gratuit cursurile de stenografie.785Curtea cu Juraţi – Instanţă juridică superioară cu menire de a decide într‐unproces pornind de la elementele care constituie biografia individului. Juraţii, fiinddatori să analizeze atent orice pistă care poate clarifica problema, respectiv dacă opersoană putea sau nu să fie făptaşul unei fapte încriminabile. Faptul că la timpulrespectiv o instanţă se „bucura” de o asemenea găzduire exprimă concludent cât demult era susţinută de factorii decizionali.786Biserica Zlătari – Calea Victoriei nr. 12 este declarată monument istoric.A fost ridicată iniţial din lemnul Codrului Vlăsiei pe loc domnesc, unde, iniţial,în secolul XVI, trăiau ţiganii zlătari care adunau aurul şi argintul din albiileapelor de munte. Erau zlătarii domneşti aşezaţi în zona barierei oraşului până petimpul lui Matei Basarab care a dat locuri, în zonă, urmaşilor lui Radu Vodă şi aiCantacuzinilor. Biserica de zid a fost ridicată în cursul anului 1705 de către SpătarulMihail Cantacuzino, servind mănăstirii a cărei substanţiale venituri proveneau dela moşiile şi prăvăliile cu încăpătoarele pivniţe şi hanul cu care fusese înzestrată şiînchinată la 1709 Patriarhiei din Alexandria Egiptului. La timpul respectiv bisericaavea ca hram Adormirea Maicii Domnului prăznuit la 15 august. Catastrofalelecutremure din 1802 şi 1838 au afectat‐o, impunând totala refacere a ei din temelie.Acum planurile au fost întocmite de arhitectul Xavier Villacrosse care a coordonat şilucrările de construcţie terminate în anul 1850. Între 1853‐1856 pictorul GheorgheTattarescu a realizat pictura interioară evocând scene biblice constituite în maripanouri de sine stătătoare. Valoroase sunt şi lucrările în lemn poleit cu folie de