GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

318 ■ GHEORGHE CRUTZESCUcreştine ortodoxe. Constă din oferirea pâinii şi vinului de către preot, simbol altrupului şi sângelui lui Iisus Hristos, numită frecvent împărtăşanie.602Pristol – masa din mijlocul Sf. Altar al unei biserici ortodoxe pe care se aflăaşezate obiectele de cult cu care se oficiază Sf. Slujbă.Vezi notele: 1112, 1772, 1773, 1845.603Rubia – monedă otomană de 10 piaştri. (V.V.).604Chimir – brâu lat confecţionat din piele, având buzunare pentru monedesau alte obiecte de valoare.605Strada Mitropolit Ghenadie, fostă Labirint a redevenit în ultimele deceniistrada Labirint.Numele mult controversatului mitropolit primat evocă pe: Ghenadie PETRESCU/de botez Gheorghe/ (martie 1836, Bucureşti – 31 august 1918, Bucureşti). Studii laşcolile de pe lângă bisericile Stelea şi Domniţa Bălaşa, la 1854, a intrat în rândurilemonahilor, frate la mănăstirea Căldăruşani, monah în 1858, hirotonisit diacon la1859, preot la 1869, carieră eclesiastică, mare ecleziarh la mitropolia din Bucureştiîntre 1870‐1875 când a fost promovat episcop al Argeşului. Sub oblăduirea lui s‐audesfăşurat lucrările de restaurare a bisericii Episcopiei şi înălţate clădirile Seminaruluiteologic, ajungând în 1893 mitropolit primat. În urma conflictului cu regele CarolI, la 20 mai 1896 Sinodul, analizând litigiul, îl cateriseşte şi‐i ia calitatea preoţească.Opinia publică a reacţionat vehement ceea ce a dus la revocarea anterioarei hotărâri,la 4 decembrie 1896. De la un caz de natură religioasă s‐a ajuns la criza politicăsoldată cu căderea guvernului prezidat de D. A. Sturdza. Mitropolitul Ghenadie afost iertat de acuzaţiile încriminatoare. Mitropolitul însă, la 5 decembrie 1897, ademisionat retrăgându‐se la mănăstirea Căldăruşani ca stareţ pe viaţă din 1905. Amanifestat o preocupare pentru restaurarea de edificii religioase, a acordat un sprijinsubstanţial acţiunilor culturale şi filantropice, s‐a preocupat pentru buna şcolire aclerului.Vezi notele: 1834, 1942, 2003.606Labirint – denumire acordată nu întâmplător fiind determinată de haoticadezvoltare a respectivei mahalale la est de calea Văcăreşti cu o înghesuială de caseimprovizate, cu străduţe întortocheate şi de multe ori inaccesibile la intervenţiilenecesare prezenţei pompierilor.Vezi notele: 544, 605.607Conacul – aici cu sensul de loc de găzduire.Vezi notele: 114, 199, 200, 453, 501, 2412.608Beşlic – monedă otomană de cinci parale.Vezi nota: 814.609Tui tuiuri – însemn al puterii şi al rangului respectivei persoane în ierarhiaotomană. Simbolul consta dintr‐o lungă lance de lemn terminată la cap cu o măciucămetalică aurită şi uneori cu semiluna dominatoare. De lance era prins părul coameiuni cal alb. Domnii ţărilor române primeau două asemenea tuiuri. Marii Viziri aveautrei tuiuri. Aveau un protocolar loc în alaiul domnesc, în sala tronului.