GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 297427Şerban C. CANTACUZINO vv.Vezi notele: 91, 92, 97, 98, 100, 304, 385, 428, 435, 614, 636, 752, 946, 948,951, 953, 1106, 1107, 1119, 1136, 1505, 1949.428Biserica lui Şerban Cantacuzino, pe parcursul anilor devenită bisericaMăgureanului, a fost demolată în anul 1897. Până la acea dată era în dialogpermanent cu turlele bisericii Sf. Apostoli sau Târnovului ori Arhimandritului, cummai era cunoscută ctitoria lui Matei Basarab ridicată pe vatra unei construcţii dinsecolul XVI, situată pe actuala stradă Sf. Apostoli nr. 33A.Vezi nota: 435.429Veacul trecut – adică secolul al XIX‐lea.430Pârvu Cantacuzino Măgureanu – mare ban, decedat la 1768.431Demolări – în permanentul proces de prefaceri a oraşului s‐au demolatdiverse edificii, inclusiv biserici. Motive şi motivaţii au existat măsurile fiindu‐lemultora neconcludent justificate. Cert este un lucru. Din anii domniri domnitoruluişi regelui Carol I şi până în al patrulea deceniu al secolului XX orice demolare deedificiu religios era motivat şi prin investiţia anunţată, vizând fie renovarea unuialt Sf. Lăcaş, fie edificarea altuia nou. Ca atare, înlăturarea nu era exprimarea uneirăfuieli cu credinţa neamului. O cu totul alta a fost impusa politică de cele dezbătutede reprezentanţii partidelor comuniste şi muncitoreşti în cadrul consfătuirii de laBucureşti în august 1966 când s‐a adoptat ca linie directoare promovarea ateismului.Au fost anii când formal termeni ca biserică, mănăstire au fost înlocuiţi cu formularea„monument de artă”, iar demolările nu erau „justificate” decât din motive edilitare,uneori, după 1977 făcându‐se referinţă la starea lor provocată de mişcările seismice.Au fost anii când, până în 1977, statul a acţionat tacit prin intermediul Instituţiilorabilitate de a asigura buna păstrare şi transmitere către viitorime a acestor relicve.Vezi notele: 91, 287, 646, 1063, 1169, 1392.432Strada Râureanu – după ce a fost rebotezată Romniceanu, a redevenitRâureanu, având acum şi precizarea dr. Ioan M. RÂUREANU (1832‐1904), profesorşi scriitor, autor al unor lucrări dedicate copiilor şi tineretului, traducător şi publicist.Grigore ROMNICEANU (5 decembrie 1845, Bucureşti – 30 aprilie 1915)Studii medicale la Paris, medic cu o bogată practică de chirurg, profesor universitar,publicist, membru corespondent al Academiei Române ales la 20 martie 1890.Apreciat peste hotare pentru studiile întreprinse fiind cooptat ca membru în diversesocietăţii ştiinţifice.Hilar, azi placa străzii reuneşte elemente de la cele două biografii amintite maisus.433Cotigi – căruţe scurte, în general pe două roţi, folosite la transportulîncărcăturilor uşoare, în acest caz al gunoaielor.434Librăria Georgescu, fostă Hertz – a funcţionat pe locul unde astăzi se ridicăblocul cu deschidere atât spre calea Victoriei, cât şi spre Splaiul Independenţei, fiindunul dintre edificiile care încadrează piaţa Naţiunilor Unite. Librăria Hertz aminteştede librarul editor a numeroase pagini din literatura universală cu predilecţie aliteraturii de aventuri, publicată în fascicole.