GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 337al XX‐lea, să treacă la demolarea clădirii şi edificarea unui impunător sediu, palatrealizat după planurile arhitectului francez Paul Gottereau între anii 1896‐1900.Remarcabile sunt materialele puse în operă, volumele spaţiilor în funcţie de menireaatribuită, lumina de zi oferită de cele trei cupole de metal şi sticlă. Remarcabile suntşi decoraţiunile interioare. Ne referim la cele două compoziţii murale realizate depictorul Mihai Menelas Simonidi. Una se află pe plafonul sălii de consiliu, având catemă: „Fortuna distribuind bunurile ei României în urma cuceririi independenţei”,lucrare pictată în ulei pe pânză maruflată. Iniţial a fost expusă la Paris în cadrulExpoziţiei Universale din anul 1900 unde i‐a fost atribuită o medalie de argint.Lucrarea este încadrată de alte două alegorii pictate în ulei pe pânză prezentândun tânăr suflând într‐o trâmbiţă iar a doua redând un tânăr ţinând în mână gardaunei săbii. A doua lucrare de mari proporţii aflată pe peretele holului central evocăsimbolul muncii. Este realizată în tehnica frescă în anul 1912 şi restaurată în 1964.Vezi notele: 784.742Mihnea Turcitul – domn al Ţării Româneşti în perioadele anilor: dupăseptembrie 1577 până la 27‐28 iulie 1583 şi înainte de 16 aprilie 1585 până după 19mai 1591. Domnii aflate într‐o totală nesiguranţă datorită permanentelor preocupăride subminare, înlăturare de la tron pentru aducerea altuia nou, acţiune la careconlucrau oamenii Porţii, grecii din fanar şi boierii de ţară.A realizat o politică fiscală apăsătoare pentru a dobândi şi achita sporitelepretenţii ale întregii structuri ale Porţii Otomane. În acest carusel a integrat şi unelecategorii privilegiate, provocând reacţii sancţionate cu duritate de către domn. Unexemplu l‐a constituit conflictul cu bănişorul Mihai căruia i‐a sorocit sancţiuneamaximă acuzându‐l de hiclenie. La mazilire în 1591 a trecut la mahomedanismdobândind calitatea de conducător al sangeacului de la Nicopole. De aici definit„Turcitul”, de către popor.743MIHAI Viteazul (1548, Târgu de Floci, judeţul Ialomiţa – 9/19 august1601, Câmpia Turzii, azi judeţul Cluj, capul depus la Mănăstirea Dealu, judeţulDâmboviţa), activitate în administrarea Ţării Româneşti, ban al Craiovei.Bun cunoscător al vieţii popoarelor peninsulei balcanice în urma călătoriilorîntreprinse din tinereţe în lumea diversă ca etnii, religii, prilej de cunoaştere asituaţiei şi a atitudinii celor oprimaţi din Imperiul Otoman, inclusiv a capacităţiiarmatei otomane la toate eşaloanele de la cele din capitala imperiului, la cele dislocateîn diversele provincii. A fost pentru el un bun prilej de a remarca slăbiciunile atâtorganizatorice, cât şi comportamentale. În ţară a îndeplinit o serie de funcţii, prilejde cunoaştere a eşafodajului ierarhiei cu toate tarele de comportament. Prin căsătoriacu Doamna Stanca a devenit unul dintre cei mai mari latifundiari ai timpului,pământul şi mai ales forţa de muncă conferindu‐i un statut special dar şi inamiciţii.Apropierea de boierii cantacuzini, craioveşti l‐au implicat în viaţa politică, înintrigile vizând stabilitatea domniei Ţării Româneşti, fapt pentru care a fost acuzatde hiclenie. A obţinut domnia cu sprijinul boierilor cantacuzini şi craioveşti, vinela tronul Ţării Româneşti în septembrie 1593, realizând, ca bun gospodar, într‐oprimă etapă, reorganizarea administrativă şi financiară care i‐a permis să treacă laconstituirea unei armate de lefegii cu care a declanşat, la finalul anului 1594, lupta