GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

262 ■ GHEORGHE CRUTZESCURegulamentele Organice au fost dezavuate de revoluţionari la 1848, ajungându‐se laconcludenta manifestare de pe Câmpia Libertăţii din Bucureşti din 6 august 1848când textul Regulamentului Organic şi cel al rangurilor boiereşti, „Arhondologia”, aufost simbolic distruse prin spânzurare şi incendiere.Vezi notele: 1301, 1362.202Legiuire privitoare la organizarea şi conducerea Ţării Româneşti şi aMoldovei realizată de două comisii formate din câte 4 mari boieri din cele două ţărisub preşedinţia generalului rus M.L. Minciaki. În Ţara Românească a fost pusă înaplicare în iulie 1831 sub îndrumarea şi directa supraveghere a generalului PavelKiseleff.203Constantin A. ROSETTI (2 iunie 1816, Bucureşti – 8 aprilie 1885,Bucureşti, cimitirul Bellu parcela 30, locul 81), studii la Bucureşti, continuate laParis, unde a intrat în relaţie cu elementele revoluţionare, reîntors în ţară a desfăşurato activitate complexă: pregătire pentru o carieră militară, administrativă, tipograf,librar, comerciant, ziarist, creator al periodicilor „România Viitoare”, „RepublicaRomână”, „Românul”, scriitor, traducător, director al Teatrului Naţional, ompolitic, propagandist, revoluţionar, prefect, primar al Capitalei, secretar în GuvernulProvizoriu, militant al unirii Ţării Româneşti cu Moldova şi Transilvania, părtaşla organizarea detronării lui Alexandru Ioan Cuza, ministru, publicist, membrufondator al Academiei Române la 2/14 iunie 1867.Vezi notele: 1399, 1711.204Comisar – cel mai mic grad de ofiţer de poliţie.205Epistat – iniţial definind persoana încadrată în poliţie cu obligaţiiprofesionale menite a satisface pretenţiile protipendadei, dar cu o retribuţie modestă.Cu timpul, evolutiv, termenul a ajuns să definească pe administratorul unei averiparticulare.206Ulysse de MARSILLAC (1821, Montpellier, Franţa – noiembrie 1877,Bucureşti). Carieră didactică la licee din Paris; în 1854 Iordache Slătineanu l‐a adusla Bucureşti pentru a preda franceza atât în institutele particulare, cât şi la Şcoalamilitară, la „Sf. Sava”, la Universitate. O carieră de 23 de ani de profesorat la Bucureşti.Concomitent a fost un activ ziarist, înfiinţând o serie de periodice, colaborând lacele existente. A fost un militant pentru metamorfoza Capitalei. Descrierile sale aupartea de pitoresc şi calitatea de a evoca o lume dispărută. Periodicele înfiinţate:„Le Moniteur roumain”, 1859; „La Voix de la Roumanie”, 1860; „Le journal deBucarest”, 1870; precum şi lucrările publicate: Leçons de littérature, 1859; De Pesth àBucarest, 1869; Histoire de l’armée roumaine, 1871; Etuddes sur la Roumanie, 1871;Guide du voyageur à Bucarest, 1872.Vezi notele: 868, 1127, 1224, 1409, 1412, 1496.207Este vorba de terenul moştenit de Episcopia Râmnicului în secolele trecute.În secolul XIX, o parte din acest teren a fost ocupat de grădina şi construcţiaAteneului Român. Această societate preluase de la o societate de echitaţie fundaţia