GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

PODUL MOGOŞOAIEI – POVESTEA UNEI STRĂZI ■ 289fapt, este numai o refacere a unui edificiu mai vechi, existent în secolul XVII petimpul lui Şerban Cantacuzino.Vezi nota: 427.386Grigore BRÂNCOVEANU.Vezi notele: 84, 327, 386‐388.387Grigore şi Safta BRÂNCOVEANU filantropi, au contribuit, printre altele larealizarea construcţiei spitalului Brâncovenesc în anul 1834, ca o anexă a azilului debătrâni întemeiat în anul 1751 de domniţa Bălaşa.Vezi notele: 84, 327, 385, 388.388Zoe/ Zoiţa/ MAVROCORDAT 1800 sau 1805‐1892, Bucureşti, în interiorulbisericii Domniţa Bălaşa), prin adopţie Basarab Brâncoveanu, având ca tată adoptivpe banul Grigore Basarab Brâncoveanu, a fost prima soţie a domnului GheorgheBibescu. Acesta a pus‐o sub interdicţie în septembrie 1844, ulterior obţinândşi divorţul care i‐a permis să se recăsătorească cu Maria/ Mariţa/ Ghica, născutăVăcărescu.Vezi notele: 1039, 1962.389Gheorghe. D. BIBESCU.Vezi notele: 978, 1039, 1605, 1666, 1993, 2054.390Gheorghe Gh. BIBESCU (14 martie 1834‐1902, înmormântat în parculpalatului de la Mogoşoaia) a făcut studii civile şi militare în Franţa. Participant laacţiunile din Mexic (1862), Algeria, Franţa (1870). Deşi, între timp, devenisecetăţean francez a servit interesele României în diverse împrejurări. În anul 1888a fost prezidentul secţiei române la expoziţia organizată la Paris. Este autorul unorlucrări cu caracter istoric.Soţie Maria Henriette‐Valentina, născută Riquet contesă Caraman‐Chimay,fostă de Beauffremon.391Gheorghe Valentin BIBESCU (23 aprilie 1880, Bucureşti – 1941,înmormântat în parcul palatului de la Mogoşoaia), fiul lui Gheorghe Gh. Bibescuşi al principesei Valentina de Caraman‐Chimay (1839‐1914), industriaş, om politic,diplomat, sportiv de performanţă, participant la primele concursuri ca pilot de avionşi automobil. În România în calitate de primul român cu brevet de pilot de aviaţiea militat pentru extinderea şi prosperarea aviaţiei şi automobilismului sportiv. În1909 a înfiinţat Clubul Aviatic Român, iar în 1912 Liga Naţională Aeriană. Fiindu‐irecunoscute calităţile de sportiv şi de bun organizator a fost ales în 1930 preşedinteleFederaţiei Internaţionale de Aeronautică. A fost un activ mason.Vezi nota: 1789.392Strada Mercur – făcea legătura între strada Episcopiei şi bulevardul Colţei.Pe această arteră se aflau locuinţele lui Titu Maiorescu, Nicolae Cerchez, DimitrieSturdza.393Victor BABEŞ (28 iulie 1854, Viena, Austria – 1926, Bucureşti,înmormântat în curtea Institutului de Bacteriologie, Splaiul Independenţei.) Studii