GHEORGHE CRUTZESCU Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi

DIN BULEVARD ÎN PIAŢA TEATRULUI ■ 143Lângă Hugues era hotelul Broft 1498 , azi Continental. Broft găzduise oaspeţide seamă, pe Prinţul Napoleon, poreclit Plon‐Plon, vărul Împăratului, venitîn vizită oficială la Domnitorul Carol 1499 , şi pe Osman Paşa 1500 , marele învinsdela Plevna, prizonier 1501 în Bucureşti, înainte de a fi dus în Rusia. Când VodăCarol a trecut pe Podul Mogoşoaei – numită de atunci 1502 , Calea Victoriei – înfruntea trupelor sale, Osman Paşa era la balcon, şi tânărul suveran învingătorşi bătrânul ostaş învins, s’au salutat, în aceeaşi clipă, îndelung.Ca orice hotel, Broft a avut şi oaspeţi mai... aşa, ca tânăra franţuzoaicăvenită în Bucureşti după pricopseală şi care găsise mai practic să‐şi afişeze peuşă tariful, care era de 2 galbeni. A fost rugată să plece, şi din hotel, şi din ţară.Azi, Continentalul, urmaşul lui Broft, se făleşte cu birtul său care, subconducerea lui Andrei Cernea, găteşte cele mai bune mâncăruri româneşti dinBucureşti. La Continental se sfârşeşte Piaţa Teatrului.Să facem acum câţiva paşi înapoi şi să ne oprim o clipă la colţulBulevardului, în faţa Cercului Militar.SĂRINDARULCâţi dintre cei ce trec zilnic aci, pe locul unde un paznic cu şapcă şicarneţel de bilete îşi aşteaptă muşterii în ,,parcul” automobilelor 1503 , îşiamintesc că, până acu 50 de ani, pe acest loc era altarul uneia din cele maivechi şi mai slăvite biserici din Bucureşti, Sărindarul 1504 ?Înainte de a purta acest nume i se zicea Biserica Coconilor 1505 . Decare coconi era vorba, nimeni nu mai poate răspunde azi, nici chiar d‐l G.Florescu, care ştie tot ce se poate şti despre bisericile noastre.Încă de pe la începutul veacului al XVII‐lea o găsim însă sub numelede „Sărindar”. Fost‐a astfel botezată, fiindcă este după cum spune tradiţia, a40‐a biserică înălţată de Matei Basarab, sau fiindcă a fost zidită în 40 de zile,sau fiindcă vechea biserică ar fi avut hramul celor 40 de mucenici, tot atâteaîntrebări rămase până azi nelămurite.Fapt sigur este că hramul Adormirei Maicii Domnului îl primise delaMatei Basarab care în 1654 a reclădit, de bună seamă din temelie, vecheabiserică care era, poate, o ctitorie a boierilor Cocorăşti 1506 .Încă dela început, pare‐se, a avut biserica 1507 o icoană a Maicii Domnului„care este izvor de tămăduire tuturor celor ce aleargă cu evlavie şi cu credinţă,dracii gonind, orbii, slăbănogii şi tot felul de boale şi neputinţă tămăduind”